Banjara

Banjara si yek desi jātī (kasta, nasiya, seloro) so aven andar o Rajastân. Lengo chib si i lambadi (lamani) [1], yek rajputikani chib tar e indo-ariyanikane chiba. Von phenen vi le chiba le manushenge andar teritorurya kay jivisaren (marathi, telugu, kannada tay aver). But lendar chi may phenen lambadi.

Chexanipen

O Chexanipen si o janglipen le Jegeya (sar le Chexaya, Shiyaronuriya, Kometenge, Samodorenge) vay le Fenomenenge so si ando Sasisvarno, avryal i Phuv. Rodel butya sar o kerdipen tay o buxlyaripen le sasisvanresko, o jalipen le Shiyaroneske. Kadava janglipen si but purano.

Chiba le romenge

Yuzari/Konopari-Kay cheren shelye tay dorika.

Desi

Desi (देसी) (vay deshi ढेशी) si yek nav e manushenge so jiven ando Indikano Subbarodvip (e thema: Indiya,Shri Lanka, Bangladesh, Nepal, Bhutan, Maldive) vay aven kothar. Si yek moderno nav tay avel tar o sanskritikano lav देशः (deshah) so si "them", "day phuv" andi romani. Desi navyaren pen vi sa le butya so aven andar o Subbarodvip sar xaben, xuryavipen, gilya, filmurya tay kana labyardo, arakhel i pativ, o baripen le kadale butyende.

Devnagrī

Devânagârî si yek abugida Lekhipen labyardo te lekhavel, korkoro vay le avere lekhimatensa, Chiba andar o Indikano Subbarodvip sar Sanskritikani, Hindi, Marathi, Kashmiri, Sindhi, Romani, Bihari, Bhili, Konkani, Bhojpuri, Nepali.

Jivaniakohramovipen

Vreau sa comand in tractor Jcb falsuri 8330 cu aparat dezordine

Kale

Kale si o nav le Romane manushengo so avilen ando Iberikano barodvip, opretele 16-to shelbershesko. Akana but lendar beshen andi Andalusiya (Sudutni Spaniya), aver gelen vi kay Sudutni Fransiya tay e Latinikani Amerika.

Pativ

Pativ si yek but vastno (importanto) elemento ando Romanipen (E Romani kultura). I pativ le avre romende tay le amare Romanipenaste keren le Roma te jivisaren khetanes tay te na xasaven pi Phuv.

Patrinipen le bare Romengo

Kadava si yek patrinipen le bare Romengo.

Phuvipen

Phuvipen si o janglipen so rodel te kidel janglimata la Phuvyatar tay le manushikane aspekturya la Phuvyake.

Poraimos

O Poraymos si o zumavipen le Nasisturengo te mudaren sa le Sinte tay Romane manusha andar i Evropa. O gin le Romengo so meren si 200 000 - 2 000 000 (nay janglo mishto).

Romani chib

I Romani Chib Vay Romane Rakhepen si yek indeski Chib andar i Indo-Ariyani familiya. Kathe si may pasharni le chibensa andar o mashkarutno grupo (Ovestuni Hindi, Gujarati, Bili, Kandesh, Rayengethem).

Romano lekhipen

O jekhto lekhipen le pure romenge sas i brahmî. Le may/po purane lekhimata la brahmijasa sas le zakonură le Aśokeske (3-to śelberś BC). Kado lekhipen bijandilăs but aver lekhimata ando sa o Indikano Subbarodvip, Sudestikani Asiya, Tibeto thaj śaj vi o koreanikano lekhipen hangul. Lesko ginengo sistèmo kerdilăs le hindû-arabîkane gina, labărde akana anda sa i lumă. Ando vaxt le Tagaripnasko Gupta(4-to şhelbershestar 6-to şhelbersheste AD) andar brahmī kerdilo o lekipen Gupta. Andar kadava avilyen le Şharada thai Siddham lekimata. Andar Siddham kerdilo o Devnagrī lekipen.

Romano siklyaripen

O Romano siklyaripen si o organizasyoni siklyaripen so fo romenge si. But si pe Romani Chib vay vaver Romane Chiba.

Sikavdimos

Roma-Moseom

Sinti

Sinte (Sinti) si Romane manusha so avilen (15to shelbersheste) kay akanutne thema Jermaniya tay Estrexa. Palal kodya rigyarden pen pe duy droma: le Eftavagarya tay le Estraxarya. Le Eftavagarya gelen ki akanutni Franchiya kay xamomen le thanutne romensa, navyarde Manusha. Le Estraxarya gelen kay Italiya tay Estutni Europa buteder kay thema Kroatiya, Ungariya, Transilvaniya, Chexiya tay Slovakiya.

Standardizuimi Romani chib

Akana si varvar grupurya ando sumnal kay keren buti te standardisaren i Romani chib.

Lecturare în altă limbă