UNESCO

UNESCO (akronimu de United Nations Educational Scientific and Cultural Organization) est un'agentzia ispetzializada de is Natziones Unidas (United Nations) Pesada su 16 de sant'Andria me su 1945. Su propositu de custa organisadura est de agiudu a sa paghe e sa siguresa promovende collaboraduras internatzionales me su campu de is istudios, de s'iscentzia, e de sa cultura pro ki b'eppat prus arrispettu de sa justitzia, de sa leges, de is deretos umanos e de sa libertades fundamentales proclamadas dae sas UN.

Una de is missiones de s’UNESCO est cussa de mantenni una lista de Patrimonios de s'Umanidade. Custos funt logos de importu dae su puntu de vista culturale istoricu o naturale, ki keren amparados e mantennidos in siguresa poite est de importu pro sa comunidade mundiale.

Flag of UNESCO
sa Bandela de s'UNESCO
Edimburgu

Edimburgu ( , Dùn Èideann (ˈt̪uːn ˈeːtʲən̪ˠ) in gaèlicu iscotzesu e Edinburgh in Scots) est sa capitale de s'Iscòtzia. S'agatat in su Lothian, in sa riva sud de su Firth of Forth.

Reconnòschida comente capitale de s'Iscòtzia dae su XV sèculu, est sa sede de su Guvernu Iscotzesu, su Parlamentu Iscotzesu e sa Corte Suprema Iscotzesa. Su Palatzu de Holyroodhouse est sa residèntzia ufitziale de sa Monarchia Iscotzesa. Sa tzitade est istada a longu unu tzentru de imparu, ispetzialmente in meighina, diritu iscotzesu, literadura, sièntzias e ingegneria. Est su segundu prus mannu tzentru econòmicu de su Rennu Unidu (a pustis de Londra) e sas atratziones turìsticas e culturales l'ant fata divènnere sa segunda destinatzione turìstica prus famada de su Rennu Unidu, atirende prus de unu millione de visitadores cada annuEdimburgu est sa segunda tzitade prus populosa de su Renniu Unidu. Sa tzitade acasàgiat cada annu s'assèmblea generale de sa crèsia de Iscotzia. Est sede de istitutziones natzionales comente a su Museu Natzionale de Iscòtzia, sa Libreria Natzionale de Iscòtzia e sa Galleria Natzionale Iscotzesa. S'Universidade de Edimburgu, fundada in su 1582 e como una de sas bator presentes in tzitade, at balangiadu sa 23èsima positzione in su QS World University Rankings in su 2018. Sa tzitade est fintzas famada pro su Fèstival Internatzionale de Edimburgu e su Fringe, su fèstival de arte internatzionale annuale prus mannu de su mundu. Sos giassos istòricos cumprendent su Casteddu de Edimburgu, su palatzu de Holyroodhouse, sas crèsias de San Giles, Greyfriars e Canongate, e sa Georgian New Town, costruida in su XVIII sèculu. Ambas s'Old Town e sa New Town figurant tra sos sitiados Patrimoniu de s'Umanidade UNESCO.

Firenze

Firentze o Frorentzia est una zitade de 382 743 abitantes e su capoluogo de sa provinzia de Firenze e de sa Toscana. Est famosa in su mundu ca est istada sa patria de Dante Alighieri, de Giovanni Boccaccio e de medas pintores, iscultores, architettos tra sos prus mannos chi sunt esistidos.

In su Medioevo est istadu unu zentru importante pro sa cultura, su cummèrtziu, s'economia e sa finàntzia: in s'etade moderna est istada sa capitale de su "Granducato di Toscana", a ditada de sas familias de sos Medici e de sos Lorena. Dae su 1865 a su 1871 est istada capitale de s'Italia, a pustis de s'unidade de s'istadu (1861).

Bi est un'universidade importante e sa zitade este patrimoniu de s'umanidade UNESCO: est apreziàda pro essere su logu in ue est naschidu su "Rinascimento" e una de sas prus bellas zitades in su mundu, gràzias a sos monumentos e sos museos chi tenet, commente su Duomo, Santa Rughe, sos "Uffizi", "Ponte Vecchio", sa piatta de sa Signoria e "Palazzo Pitti".

Gènova

Gènova (Genova in Italianu, Zena in limba ligure) est unu comune italianu, capitale e tzitade prus manna de sa Provìntzia de Gènova e de sa regione Liguria.

Su comune tenet 608.015 bividores, s'area metropolitana 1.400.000. Est sa sesta zitade italiana pro popolamentu, este su terzu zentru industriale natzionale e sa terza zitade prus manna de su Nord Itàlia. Cun Torinu e Milanu faghet su Triangolo industriale Milano-Torino-Genova de su Nord-Ovest.

Su tzentru istòricu de Gènova este patrimoniu de s'umanidade UNESCO.

Hans Poelzig

Hans Poelzig (Berlinu, 30 de abrile 1869 – Berlinu, 14 de lampadas 1936) est istadu unu architeto, designer e iscenografos tedescu.

Poelzig fit istadu unu membru de su Deutscher Werkbund.

Verso sa meidade de sos annos 20, cun sos architetos de Weimar comente Bruno Taut e Ernst May, Poelzig aiat sighidu sos ivilupos de s'Architetura espressionista e de sa Neue Sachlichkeit (Noa oggettividade).

In su 1927 aiat partecipadu cund'unu progettu a sa prima importante realizatzione International Style, su Weissenhof Estate in Stoccarda.

Istanbul

Istanbul (in turcu İstanbul; nomene antigu Byzantium e Costantinopoli; est sa tzittade pius manna de sa Turchia e, cun 12,6 milione de abitantes est sa pius populada de s'Europa e sa 5° in su mundu[1]. Istanbul est sa tzittade finanziaria de sa natzione.

Est collocada in su Bosforo e si estendet pro una parte in Europa (in sa Tracia) e in Asia (in s'Anatolia); e gai resultat s'unica tzittade de sumndu a esse posta in duos continentes.

Istanbul' (in latinu Costantinopolis, s'antica Byzantium) est istada sa capitale de s'Imperu Romanu (330-395), e de s'Imperu Romanu de Oriente (Imperu Bizantinu) (395-1204 e 1261-1453), de s'Imperu Latinu (1204-1261) e de s'Imperu Ottomanu (1453-1922). Istanbul est istada finas declarada una de sas capitale europea de sa cultura pro su 2010. Dae su 1985, sos quartieres istoricos de Istanbul faghen parte de sa lista UNESCO de sos patrimonios de s'umanidade.

Jeanne Hersch

Jeanne Hersch (Ginevra 13 de triulas, 5 de lampadas 1910 – Ginevra, 2000) est istada una filosofo, iscritora e sagista isvìtzera.

Est istada un ativista de s'UNESCO.

Patrimonios de s'Umanidade

Sa lista de su patrimoniu mundiale est istabilida dae su Comitadu de su patrimoniu mundiale de s’Organizatzione de sas Natziones Unidas pro s'Educatzione, s'Iscentzia e sa Cultura (UNESCO).

S'iscopu de su programma est de catalogare e arribare sos sitos (logos) chi jamamus culturales ou naturales de importu pro su patrimoniu (héritage) comune de s’umanidade. A zertas cunditziones sos sitos catalogados poden ottènnere fundos de s'organizatzione World Heritage Fund. Su programma est istadu criadu cun sa Conventzione pro sa Protetzione de su Patrimoniu Culturale e Naturale Mundiale, chi est istadu adottadu in sa cunferentzia generale de s’UNESCO su 16 de s.Andria de su 1972. A su 2006 cussa cunventzione fit istada ratificada dae 184 Istados Membros.

Segundu s'ultima lista aggiornada a sa riunione de s'UNESCO in sa tzitade de Québec s'8 de triulas de su 2008, b'at 878 sitos (de i custos 679 sun benes culturales, 174 naturales e 25 de varias calidades) presentes in 145 Natziones de su mundu.

Populu sardu

Sos Sardos (o is Sardus) sunt su populu chi bivet in Sardigna, ìsula de su Mediterraneu otzidentale e regione autònoma de s'Italia, narada in sardu "Regione Autònoma de Sardigna" e in italianu Regione Autonoma della Sardegna.

Valletta

Valletta (in maltesu Il-Belt Valletta) est sa capitale de Malta.

S'agatat in sa parte tzentru-orientale de s'ìsula de Malta e tenet unos 6.700 abitantes.

Valletta est sa capitale europea prus meridionale. Nicosia, capitale de Cipro, mancari siat capitale de istadu mermu de s'Unione Europea, geograficamente s'agatat in Asia.

Sa bidda est istada fundada in su 1566 de sos Caballeros Ospitalieros, chi ddi daiant nòmene de su Grandu-Maistru insoro: Jean de la Valette. Su nòmene uffitziale fiat Humilissima Civitas Valletta (Sa Prus Umbile Tzitade de Valletta).

S'architetura de sa bidda est prusatotu baroca, cun elementos maneristas e neo-classicos. Valletta est reconnoschida de UNESCO comente patrimòniu mundiale de s'umanidade giai de su 1980.

In su 2018 Valletta at a èssere capitale europea de sa curtura impare a Leeuwarden.

Àteras limbas

This page is based on a Wikipedia article written by authors (here).
Text is available under the CC BY-SA 3.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.