Enciclopedia

Ozieri-Stemma.png
Articulu in logudoresu
Ozieri-Stemma.png

Encyclopedie de D'Alembert et Diderot - Premiere Page - ENC 1-NA5
Sa cobertina de sa prima edizione de su 1751 de su primu volume

S' Enciclopedìa est un obera de riferimentu e unu compendiu chi cuntenit diversas notizias de diversos ramos de s'ischire. E amustrat sos varios argumentos in òrdine alfabèticu. Su nùmene benit dae su grecu enkyklopaideia, est a nai imparu cumpridu. Sas enciclopedìas esistin dae pius de 2000 annos; sa pius antiga podet esse cunsiderada sa Naturalis Historia de Plinio. Meda importante est istada in s' istòria moderna (sa Encyclopédie ou Dictionnaire raisonné des sciences, des arts et des métiers) criada in Frantza in su periodo de s'Illuminismu dae Denis Diderot e Jean le Rond D'Alembert. Sa Enciclopedìa fit istada pubricada a volumes singolos a partire dae su 1751 a su 1772.

  • Sinònimos: enciclopedia, entziclopedia
Cristoforo Mameli

Christoforo Mameli (Lanusè, 5 de frèargiu de su 1795 – Roma, 18 de ladamini de su 1872) est istadu unu politicu italianu, est stetiu ministru de s'istrutzioni in su Regnu de Sardigna de su 27 de martzu de 10 de ogniassantu de su 1850..

Denis Diderot

Denis Diderot (Langres, 5 de santuaine 1713 – Parigi, 31 de lampadas 1784) est istadu unu filosofo, iscrittore e enciclopedista frantzesu.

Est istadu una fregura importante in su periodo de s'Illuminismu edd'est connottu massimu pro essere istadu su cabu editore e, umpare a Jean le Rond D'Alembert, unu de sos printzipales contributores de s'Encyclopédie (Enciclopedia).

Diderot est puru connottu pro esse' s'autore de su dialogo, Le Neveu de Rameau (Su nebode de Rameau).

Elio e le Storie Tese

Sos Elio e le Storie Tese (a bortas incurtzadu in EelST o Elii, Èlios) sunt istados unu grupu musicale italianu de Milanu, fundadu dae Stefano Belisari (in arte Elio) in su 1980.Su grupu at connotu, in su tempus, una popularidade semper prus manna, alimentada in antis de sa tzirculatzione de registratziones bootleg de sos ispetàculos issoro in locales comente a su Maja Music Meeting e su Zelig de Milanu, e a pustis dae sa publicatzione de sos primos albums e dae sas medas aparitziones in televisione (Lupo Solitario e L'araba fenice in Italia 1, in paris cun sa Gialappa's Band in Mai dire Gol o cun Claudio Bisio in Zelig).Apretziados e connotos prus de totus dae unu pùblicu giovanile, in su 1996 sunt devènnidos famados a livellu italianu gràtzias a sa prima partetzipatzione issoro a su Fèstival de Sanremo, in ue si sunt classifichados segundos cun su branu La Terra dei Cachi e ant bintu su prèmiu de sa crìtica "Mia Martini". In su 1999 ant retzidu in Dublinu su prèmiu "best italian act" in sos European Music Awards de MTV e in su 2003 su prèmiu "mègius videoclip" in sos Italian Music Awards de sa FIMI. In su 2011 sunt istados incoronados dae Rockol e de sos letores suos comente sos "artistas italianos de su deghènniu 2001/2010". In su 2012 ant bintu su referendum promòvidu dae su Mei chi los at elèghidos artistas sìmbulu de sa mùsica indipendente italiana. Totu sos album issoro sunt devènnidos discos de oro in Itàlia. Su discu Elio Samaga Hukapan Kariyana Turu s'est classificadu su de bìndighi in sa lista de sos mègius discos italianos de totu sos tempos redatzionada dae sa rivista ispetzializada Rolling Stone. In su 2013 ant leadu parte pro sa segunda bia a su Fèstival de Sanremo, a pustis de 17 annos de ausèntzia, classifichende·si in torra segundos cun su branu "Sa cantzone mononota" e torrende a bìnchere su Prèmiu de sa crìtica "Mia Martini", cussu pro su "Mègius Arrangiamentu" e su "Prèmiu de sa Sala Imprenta Ràdiu, Web e TV".

Dae su 1993 Elio e cumpàngios sunt fintzas presentes in sas ràdios: paris a su deejay Linus tenent, in Ràdiu Deejay, un'apuntamentu radiofònicu setimanale chi si mutit Cordialmente.Su 17 santugaine 2017, in un' intervista a sa trasmissione Le Iene, ant annuntziadu s'isorvimentu de su grupu a pustis de 37 annos de atividade, in ocasione de su gai naradu Cuntzertu Definitivu chi s'est acumpridu su 19 nadale in su Mediolanum Forum..

Su 15 de nadale de su 2017 est istada annuntziada sa presèntzia issoro in su cast de su Fèstival de Sanremo 2018 e a sighire s'ùrtimu issoro, su Tour d'Addio (Tour de Adiosu) in sos palatzetos italianos. S'isorvimentu s'est, a pustis, s'est bidu chi non fiat beru, comente est istadu dimostradu dae su grupu cun sas partetzipatziones issoro a programmas televisivos e a su Capodannu de Taranto 2018 .

Encyclopédie ou Dictionnaire raisonné des sciences, des arts et des métiers

Sa Encyclopédie ou Dictionnaire raisonné des sciences, des arts et des métiers est una Enciclopedia frantzesa pubricada dae unu grupu de Illuministas dirigìdos dae Denis Diderot e Jean Baptiste d'Alembert intra de su 1751 e su 1772.

Francesco Cesare Casula

Frantziscu Cèsare Casula (Livorno, 12 de cabudanni 1933) est unu istòricu sardu.

Casula at bìvidu in Livorno fintzas a su 1949 cando, a causa de sa morte de su babu in is bombardamentos americanos de sa tzitade, sa famìllia sua est mòvida a Crabas.

In ie at sighidu is istudios in su liceu classicu De Castro de Aristanis. Laureadu in Lìteras in su 1959, at luegus sighidu sa carrìera universitària e s'est ispetzializadu in Limbas in s'Universidade de Palermo.

In su 1969 at cussighidu docentza lìbera in Paleografia e Diplamatica in s'Universidade de Tàtari, comintzende a insingiare Istòria de sa Sardigna.

De su 1980 est istadu professore ordinàriu de Istòria Medievale in s'Universidade de Casteddu, rolu chi at mantèntu fintzas a su 2008. In paris tempus at tentu in Casteddu incàrrigu de diretore de s' Istitutu de is Raportos Italo-Ibericos e de s' Istitutu de Istòria de s'Europa Mediterrànea.

Mermu de sa Deputatzione de Istòria Pàtria, at fatu parte pro deghe annos de su Cunsigiu Diretivu de sa Sotziedade de is Istòricos Italianos e de sa Cummissione permanente pro is Cungressos de Istòria de sa Corona de Aragona.

De su 1985 a su 1992 est istadu cunsigeri culturale de su presidente de sa Repùblica Italiana Francesco Cossiga.De su 2001 a su 2006 est istadu cumponente de sa Segreteria Tecnica pro sa Programatzione de sa Chirca pro su Ministèriu de s'Educatzione, de s'Universidade e sa Chirca de Letizia Moratti.

Est autore detraballos de impostu iscientìficu mannu pro su chi pertocat a sa Paleografia e a s'istòria de sa Sardigna e at elaboradu in su cursu de sos annos de chirca istòrica sa chi benit mutida dotrina de s'istatualidade, dotrina chi cambiat sa manera de abbaidare a totu s'istòria sarda medievale denuntziende s'aprossimatzione cun sa cale istòricos de su passadu comente a su Zurita o su Fara ant tramandadu su giudìtziu istòricu in sos avenimentos capitados in s'Ìsula; est cunsideradu unu de sos medievistas prus mannos in s'istadu italianu.

Gavino Gabriel

Gavino Gabriel (Tèmpiu 15 de aùstu, 1881 – Roma, 28 de santandrìa 1980) est istadu unu musicista e etnomusicologo italianu.

In su 1905 si fit laureadu in lettere in s'Universidade de Pisa, dae su 1906 a su 1910 fit istadu in Firenze inue aiat collaboradu a sa rivista Voce dirigida tando dae Giuseppe Prezzolini. In su 1910 in sa Rivista Musicale Italiana aiat pubbricadu su primu articulu de caratere etnomusicologicu, Canti e cantadori della Gallura.

In su 1922 realizzat sas primas incisiones de mùsica sarda, a titolu documentariu ebìa.

(IT)Canti e cantadori della Gallura, Rivista musicale italiana, XVII, 1910, pp. 926-950

Canti di Sardegna, Italica Ars, Milano, 1923

Programma discografico analitico per l'impiego del "Grammofono" educativo nelle scuole elementari italiane, (con due relazioni su gli esperimenti compiuti...), 1923-1924

Musica a centimetri: avvisaglie e schermaglie fonografiche; prefazione di Giovanni Gentile, Roma, 1934

Georg Wilhelm Friedrich Hegel

Georg Wilhelm Friedrich Hegel (Stoccarda, 27 de austu 1770 – Berlinu, 14 de santandria 1831) est istadu unu filosofu tedescu, cunsideradu su filosofu prus importante de s'Idealismu tedescu.

Jimmy Wales

Jimmy Donal Wales (Huntsville (Alabama), 7 de austu 1966) est unu imprendidore americanu.

In su 2001, umpare a Larry Sanger e ateros, Wales at partecipadu a su lanciu de Wikipedia, una enciclopedia libera e gratuita chi at raggiuntu in pagu tempus una creschida manna e grande popularidade.

Mare Càspiu

Su mare Càspiu (in russu: Каспийское море, Kaspijskoe more; azeru Xəzər dənizi, persianu دریای خزر daryā-ye xazar, cazacu Каспий теңізі, Kaspij Tengizi, turcmenu Hazar deňizi) est unu mare serradu chi ocupat sa parte prus fundura de una depressione intre Àsia e Europa, sa Depressione càspica, chi faghet parte de sa manna depressione aralocàspica. Est sa massa de abba interiore (lutone endoreicu) prus manna de su mundu, cun una subrafache de 371.000 km² (chene inclùere su lagu de Garabogazköl) e unu volùmene de 78.200 km³ cun caraterìsticas a comunu tantis cun is mares comente cun is lagos. A s'ispissu est cunsideradu su lagu prus mannu de su mundu, cun totu chi no est de abba durche si nono salida. Tenet numerosas ìsulas, sa prus manna de is cales est sa de Ogurja Ada, chi tenet 47 chilòmetros de longària; a manu de su norte sa majoria de is ìsulas sunt minores e disabitadas.

Massama

Màssama est una bidda de Sardigna in su Campidanu de susu, est una fratzioni de su comuni de Aristanis de 600 bividoris. Ddui funt tres cresias: sa cresia de Santa Maria Vergine Assunta, sa cresiedda o 'Oratorio delle Anime', chi parit siat de prima de s'annu 1000, e sa cresia de Santu Nicolau in ca ddui fut su campusantu beciu.

Oliana

Oliana est' una viddha ispañola, i'ssa provinćia dess'Alto Urgel, in Kataloña.

Prossa ɔonta dessu 2009, sa populašìone hìdi de 1.976 pessònes.

Este sa sicundha viddha prus popula' dessa provinća, dopo sa kapitale Seo de Urgel.

In Sardiña b'este sa viddha de Ulìana, đemmella' in Oliana katalana.

Vinđias i'kue b'hìdi unu ɔasteddhu.

Padania

Padània est unu atteru nùmen pro inditàre sa Badde de su Po, su prànu prus mannu de s'Italia de su Sùsu.

Su favèddu si est impreàu a bìas fìntzas a sos annos '90, cando sa Lega Nord, unu partìdu de drèsta istrèma chi in cùghe est populare meda, at propòstu "Padania" comènte nùmen pro unu istadu indipendente de s'Italia de Sùsu. Dae cussu mamèntu in sùsu, su vocàbulu at tèntu connotatziones politicas fortes meda.

Raymond Queneau

Raymond Queneau (Le Havre, 21 de freàlzu 1903 – Parigi, 25 de santuaine 1976) est istada una iscrittore, poete e matematicu frantzesu.

Raymond Queneau fit creschidu ind'una familia de cummerciantes. Fit andadu a Parigi pro istudiare sa filosofia a sa Sorbona e a s'École Pratique des Hautes Études ue aiat sighidu sas letziones de Alexandre Kojève subra de Hegel.

Issu aiat frequentadu su grupu de sos surrealistas a su cale aiad aderidu in su 1924. In su 1930, cando l'aiana esclusu dae su grupu, aiat partecipadu a iscriere su pamphlet Un cadavre contra a de André Breton. Poi de aer lassadu su surrealismu Raymond Queneau aiat trabagliadu a una Enciclopedia de iscientzias inesattas, chi fit pero istada rifiutada dae sos editores.

Fatende su servitziu militare in Algerìa e in Marocco (1925-1927) aiat imparadu s'arabu.

In su 1947 aiat iscritu Exercices de style (esercìtzios de istilu), chi fit unu contu muzzu racontadu in 99 maneras diversas. Custos Esercìtzios li fin istados ipirados dae s'Arte de sa fuga de Johann Sebastian Bach, in su mentre fit auscultende unu cunzertu.

Salvatore Farina

Salvatore Farina (Sossu, 10 de ennàlzu 1846 – Milano, 15 de nadale 1918) est istadu unu poete, iscritore e giornalista sardu,.

Aiat istudiadu in Tàttari ue aiat frequentadu su ginnasio e su Liceo classico Domenico Alberto Azuni, fit cumpagnu de istudio e amigu de s'istoricu Enrico Costa.

Santa Ilia

Santa Ilia (fintzas Santa Igia, contratzione de Santa Sitzelia) est istada sa capitale de su giuigadu de Càlaris de su de 9 sèculos a su 1258, cando fiat istada distrùida dae sos pisanos e de sos alliados sardos issoro in fatu de sa conchista de su territòriu.

Sidore de Siviglia

Sidore de Siviglia (naschidu in Cartagena in su 560, mortu su 636) fiat unu santu, preideru e preigadore. Ada cumbattidu sas eresias de sus tempus sou. Piscamu de Siviglia po 35 annos. Ada tentu sinodos e concilios, comente su 'e Toledo su 633. Est istadu unu istoricu e teologu. Ada iscritu s'istoria de sos Gotos e de sos Vandalos. Ada publicadu Etimologiae, una ispetzia de enciclopedia de sas connoschentzias de su tempus sou. Duttore de sa Creja.

Talete

Talete de Miletu (in gregu, Θαλῆς ὁ Μιλήσιος) (c. 624/3 a. C.-c. 548/5 a. C.) est istétiu unu filosofu gregu, cunsiderau su fundadòri de sa filosofia otzidentali, e in s'antigòria nomenau commenti unu de is seti sabius de s'antiga Greghia. Est nàsciu e mortu a Miletu, polis grega de sa costa Jonia (òi in Turchia). Est su fundadòri de s'iscola filosófica de Miletu. De issa ant fatu parti Anassimandru (discenti suu) e Anassimene. No s'agatat nimmancu unu iscritu suu i est possibbili chi no apit iscritu nudda in vida sua. De importu mannu funt puru is istudius fatus in matemàtica, astronomia e fìsica.

Wikipedia

Wikipedia est una entziclopedia multilìngue a cuntènnidu lìberu, iscrita dae boluntàrios chi traballant paris e sustenta dae sa Wikimedia Foundation, unu comitadu chi non pedit cumpensu . Ae como, est pubricada in 200 limbas (unas 100 in ue sos sotzios sunt ennanghinde paràulas, cun sa ingresa chi est sa prus cumprida) e cuntenet "boghes" cale siet una entziclopedia traditzionale, almanacu, ditzionàriu geogràficu, entziclopedia de novas. Sa tarea sua est de iscriere e fagher connoschere una entziclopedia internatzionale lìbera, bortada in d'unu rigòre 'e chistiònos, gai chi siet lèggida in cada zassu de su mundu . Wikipedia est giai unu de sos sitos de consultatzione prus impreados in su web, rezzinde nessi 60 miliones de compudadas pro die.

Wikipedia cuntenet gasì 1,8 miliones de artìculos. Prus de 700.000 de custos sunt in ingresu, prus de 280.000 in tedescu, prus de 150.000 in frantzesu e prus de 130.000 in zaponesu. Sa versione italiana at coladu sos 67.000 artìculos. Wikipedia est nàschida su 15 ghennàrgiu 2001 comente progetu complementare de Nupedia (unu progetu cun tarea sìmile ma fattu dae espertos). Sende semper crèschida in popularidade, at dadu bida a medas progetos frades comente Wikitionary, Wikibooks e Wikinews. La contivìgiant boluntàrios a sa manera wiki, in su sentidu ca sos artìculos podent èssere modificados dae chie si siat o gasi. Sos boluntàrios de Wikipedia sustenent sa polìtica de su "a bisura neutrale" chi narat ca sas opiniones presentadas dae personas de importu o dae operas literàrias cherent contadas comente benin allegadas, ae mutu postu, chena manizzos. No c'at de s'ispantare si compudande Wikipedia s'agatant faddinas o aligarzas,si gasi, cherent zerriados sos sotziòs chi an'a bier issos si c'at de ite mendare, o si est abile, lu mendat su chi est leginde e totu.

Sa nomena de Wikipedia comente sistema de consultatzione est istada ogetu de cuntierras: l'ant alabada pro sa distributzione sua lìbera, pro sa compilatzione lìbera e pro su rigòre de argumentos, e atatzada pro pregiudìtzios sistèmicos presuntos (diant èssere privilegiadas sas boghes de interessu pro sos contribudores sena abaidare as'importu issoro reale), sa preferèntzia de s'acòrdiu a sas provas, lacunas pro unos cantos argumentos e amancu de responsabilidade e autoridade cando acarada cun sas entziclopedias traditzionales. Sos artìculos suos sunt remonados dae sos mass media e dae istitutos acadèmicos e sunt disponìbiles suta su permissu GFDL. S'editzione tedesca l'ant distribuida in compact disc e de medas editziones ant creadu unos mirror o unos progetos derivados.

William James

William James (New York, 11 de ghennàrgiu 1842 - Chocorua, New Hampshire, 26 de austu 1910), est istadu unu psicologu e filosofu de sos Istados Unidos.

Àteras limbas

This page is based on a Wikipedia article written by authors (here).
Text is available under the CC BY-SA 3.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.