Educatzione

Nùgoro-Istemma.png
Articulu in nugoresu
Nùgoro-Istemma.png

Finnish adult education centre
Tzentru finlandesu pro s'educatzione e sa salude de sos mannos.

Sa educatzione est s'attividade, chi sas curturas poden cambiare in su tempus, chi est pro s'isvilupu de sas connoschentzias e facultades sotziales e proprias de una pessone.

Picande in analisi sa radichina etimologica, su faveddu benit dae su latinu educĕre (est a narrer "bocare a campu" o "bocare a fora su chi bi at in intro"), paragula cumposta dae ē- ("dae", "foras dae") e dūcĕre ("jucher", "ghiare", "battire"). Sicunda de atteros, benit dae s'atteru verbu latinu educare ("pesare" in su sentidu de imparare a unu pitzinnu comente si depet istare in su mundu).

Sa paragula de "educatzione" a s'ispissu si ponet a pare chin cussa de "imparu", mancari chi s'urtima cherjat inditare una tecnica chi punnat a "trasmitter" sapidorìa. Mancari chi sas istrategias istitutzionales podan esser parte de unu prozettu educativu, su significu de "educatzione" est prus largu e bolet narrer, prusaprestu, a nde bocare a fora una calidade o cumpetentzia chi galu non tenet manera de si esprimer a massimu.

Eppuru, mancari chi s'etimologia niet su beru, bi at galu cunfusione meda a pizu de sa paragula. In medas curturas, "educada" est una pessone chi sichit normas sotziales (péri non iscrittas) de manera curreta; in atteras, comente in cussa anglosassone, narrer education est su matessi de boler narrer "imparu". Su chi est tzertu, de cada manera, est chi sos duos significos (unu chi pertoccat una pessone ischìa e s'atteru chi pertoccat su cumportamentu chi tenet) sun a curtzu meda, mancari chi non si los depat cunfunder.

Bi at tres tipos de educatzione: cussa formale, cussa non formale e cussa informale. Su primu campu de su ischire chi at istudiàu sos problemas a pizu de s'educatzione fit sa pedagogia, chi zirat in tundu de s'educatzione de sos piseddos. Pac'ora est naschia sa dissiplina de sas issentzias de s'educatzione e de sa formatzione, chi pertoccan fintzas s'edade a mannu, fachènde de sa paragula "formatzione" su matessi de "educatzione".

Antoni abate

Sant'Antoni abate (Qumans, acanta 251 – desertu de sa Tebaide, 17 ghennàrgiu 357), fiat unu eremita egitzianu, est cunsideradu su fundadore de su monachèsimu cristianu e su primu de sos abates.

Boston

Boston (/ˈbɒstən/) est sa capitale e sa prus manna tzitade de s'istadu federadu de Massachusetts, in sos Istados Unidos. Est fintzamentas sea de sa Contea de Suffolk.

Boston est sa prus manna bidda de sa Noa Inghilterra cun populatzione de unos 646.000 bividores, e sa de 24prus manna in sos USA. Est pois su tzentru de una manna àrea metropolitana sa prus manna de deghe in sa natzione, narada Greater Boston, chi contat 4.5 milliones de bividores.

Est una de sas biddas prus antigas de sos Istados Unidos, fundada in su 1630 de colonizadores puritanos in sa penìsula de Shawmut. Est istada a su tzentru de paritzas acuntèssias chi ant sinniadu s'ìstòria de sos Istados Unidos, comente sa Rivolutzione Americana, s'Istralia de Boston, su Boston Tea Party, sa Batalla de Bunker Hill e s'Assìtiu de Boston.

Cun s'indipendèntzia de sa Gran Britànnia, sa tzitade at sighidu a mantènnere importu comente portu e logu de manìgiu, e comente tzentru de cultura e educatzione.

In Boston sunt istadas abertas sa prima iscola pùblica (1635) e sa prima metropolitana (1897) de sos Istados Unidos.

In die de oe in Boston bi sunt meda colleges e universidades de importu, chi nde faghent tzentru internatzionale de arta educatzione e de meighina.

S'economia de sa tzitade s'apoderat fintzas cun sa finantza, is servìtzios de affàrios e atividades de guvernu. Boston tenet is prus artos costos de sa vida de sa natzione, cuntantu custu est in sa classìfica de is tzitades prus bivìbiles de su mundu.

Carta europea de sas limbas regionales o de minorìa

Sa Carta Europea de sas limbas regionales o de minorìa (in inglesu: European Charter for Regional or Minority Languages, tenende che acronimu ECRML) est unu trattau internatzionale fattu in Istrasburgu in su 5 de Sant'Andria de su 1992 dae su Cunsizu de Europa (STE 148).

Corea de su Norte

Sa Corea de su Norte, uffitzialmente Repùblica Democratica Populare de Corea ( Hangul: 조선민주주의인민공화국; Hanja: 朝鮮民主主義人民共和國; Chosŏn Minjujuŭi Inmin Konghwaguk), est unu istadu de s'Àsia orientale postu in su chirru setentrionale de sa penìsula coreana. Sa capitale e tzitade majore est Pyongyang.

Islanda

Islanda (in islandesu: Ísland; ['islant]) est una natzione insulare de s'Europa chi s'agatat in norti-uestu istremu de su cuntinenti. Su territòriu suo est fomadu dae s'ìsula omònima e de àteras ìsulas minores o isuleddas chi dd'istant a curtzu, in s'otzèanu Atlànticu intre s'Europa e sa Groenlàndia. Sa capitale sua Reykjavík, sa limba uffitziale s'islandesu.

In su 2009 s'Islanda at abiadu sas tratativas de adillidura a s'Unione Europea.

President : Guðni Th. Jóhannesson

Itàlia

S’Itàlia, tzerriada ufitzialmente sa repùblica italiana (in Italianu: Repubblica Italiana), est una repùblica parlamentare de su sud de s’Europa. Alindat cun sa Frantza ,s'Isvìtzera, s’Àustria e s'Islovènia addae de sas Alpes a su nord. Atinat fintzas a totu sa penìsola italiana a su sud, in prus de sas ìsulas de Sardigna e de Sitzìlia , sas prus mannas de su Mediterràneu. Annotamala atinat paritzas ìsolas prus piticas. Sos istados indipendentes de San Marino e de sa tzitade de su Vaticanu sunt enclaves a intro de s’Itàlia, inbetzes sa comuna de ‘Campione d’Itàlia’ est una esclave a intro de s'Isvìtzera.

Sa cussorza italiana carrargiat unos 301,338 km2 in sos chi bivènt unos 60 milliones de bividores. Est su de chimbe paisu prus populadu de s’Europa e su de bintitrès de su mundu. Sos oros de su mare sighint pro 8.000 km a sa grussera.

Roma est sa capitale e sigomente fiat sa capitale de s’imperu romanu, fiat istadu su tzentru de sa tzivilidade otzidentale pro agiomai ses sèculos.

A pustis chi s’imperu est rutu, meda popolatziones istràngias s’aposentaiant a intro sas làcanas italianas, mescamente germanicos, ma áteros puru.

In sos sèculos imbenientes sa penìsola fiat partzidu in paritzos tzidade-istados e istados regionales, chi fiant a s’ispissu controlladu pro istràngios governos. A pustis de carchi sèculos s’Itàlia torrat a èssere su bratzolu de sa cultura otzidentale a caddu de su risorgimentu in su sèculo XV. In fines s’Itàlia arreneschet in su 1861 s’unidade a segudare, gratzias a su rennu de Sardigna, chi aunit su rennu a suta de sa corona de Savoia, e gratzias a sa voluntade de su pòpulu italianu a sa unidade e a nde isterisare sa dominatzione istràngias.

In su de XX séculu hat segudadu unu imperu coloniale e leat parte a sa Prima e a sa Segunda gherra mundiale, binghende sa de unu ,ma perdende sa de duos e pro cussu perdet a sas colònias suas.

In sa segunda mitade de su séculu su paisu hat tentu unu isvilupu econòmicu mannu. Est su de 24 paisu prus isvilupadu de su mundu e su de 10 pro su chi atenet sa calidade de sa vida. Est unu de sos fundatores de su chi immoe est sa Unione Europea et est in sa Euro-zona. Leat parte a su G9, su G20 e a sa NATO. Tenet sa de tres reserva prus manna de oro , su de oto GDP nominale, su de deghe GDP (PPP) e sas de sas intradas (budget) prus mannas de su mundu. Tenet unu livellu de pùblica educatzione bonu a beru et est globalitzadu meda.

S’Itàlia giogat unu ruolu meda importante pertocat s’aspetu militare, culturale e diplomaticu in su cuntestu internatzionale.

Judicadu de Arbaree

Su Giuigadu de Arbaree est istadu unu de is bator rennos chi partziant sa Sardigna pro sa prus parte de s'Edade Mèdia. Su nùmene giuigadu est dèpidu a s'origine bizantina de s'istitutzione: sos bator rennos sunt de fatu nàschidos a cunsighidu de sa debilesa de s'Impèriu Romanu de Oriente, de chi s'ìsula faghiat parte, in antis a sas lòmpidas barbàricas.

Sa primu capitale fiat Tharros, abandonada a cara de su 1070 pro dda tramudare in Aristanis.

Est su chi at tentu durada prus longa intre sos bator judicados, de in antis a s'annu 1000 fintzas a su 1420. At fintzas tentu rolu de importu mannu in s'istòria de Sardigna, iscerende·si·nche dae sos àteros pro istabilidade polìtica prus manna e abilesa in su mantènnere autonomia.

Si connòschent prus de bintitres ingènneros de soberanos sutzèdidos s'unu a s'àteru a ddu guvernare, chi faghiant parte de sas iscràtzas Lacon-Gunale, Lacon-Zori, Lacon-Serra, Bas-Serra, Doria-Bas, Narbona-Bas. Sos ùrtimos ingènneros de jùdighes prus chi non sos cabudianos si sunt distinghidos pro sabiesa, chirchende de unire totu sa natzione sarda in unu rennu solu suta sa bandera issoro.Sos àteros tres judigados ant passadu a manu a manu crises graes, abbadinados a sas voluntades de sas repùblicas marineras de Genova e Pisa. S'Arbaree si fiat intames alliadu cun sos Aragonesos, decrarende·si vassallu issoro, in s'intentu de nche bogare pisanos e genovesos de s'ìsula. In tempus afatante aiat iscontzadu s'alliàntzia, e ordingiadu una gherra contra su Rennu de Sardigna, istituidu de pabadu in su 1297 e infeudadu a Jacu II de Aragona pro pònnere fine a sas gherras intre angioinos e aragonesos in Sitzìlia.

Lexington (Kentucky)

Lexington est una tzitade de unos 308.500 bividores de Istados Unidos de Amèrica, chi s'agatat in s'istadu de Kentucky, sea de sa Contea de Fayette.

Est sa de 10 tzitades de sa natzione pro peschentos de educatzione universitària, casi su 40% de sa populatzione tenet làurea.

S'àrea metropolitana contat unos 490.000 residentes.

Massachusetts

Su Massachusetts (mæsəˈtʃuːsɨts), uffitzialmente Commonwealth of Massachusetts, est unu istadu federadu de sos Istados Unidos de Amèrica chi s'agatat in sa regione de sa Noa Inghilterra, a su Nord-Est de sa natzione. Sa capitale est Boston.

Pigat làcana a Sud cun is istados federados de Connecticut e Rhode Island, a Ovest cun su de New York, a Nord cun is de Vermont e New Hampshire, a Est si ghetat in s'Ocèanu Atlanticu.

Su Massachusetts est su de 7 istados prus pitios de sa federatzione, ma su de 14 in bividores e su 3 in densidade. Est su prus populosu istadu de sa Noa Inghilterra e su de 6 prus ricu de is Istados Unidos.

Si podent iscerare duas àreas metropolitanas pretzisas: Greater Boston a s'Est in ue bivent is duas partes de tres de sa populatzione de s'istadu, e s'àrea metropolitana de Springfield in s'Ovest. Medas tzitades, biddas e conteas in su Massachusetts tenent metessi nòmene de àteras in Inghilterra.

In s'istòria americana at giogadu unu rolu meda importante, siat pro is acuntèssias istòricas siat pro cultura e cummèrtzios.

Plymouth est su logu de sa colònia fundada de is pilligrinos in su 1620; s'Harvard University, fundada in su 1692 est sa prus antiga universidade de sos Istados Unidos.

In su 1692 in sa bidda de Salem e intòrinos at tentu logu unu famosu protzessu pro brusceria. A sa fine de su seculu XVIII, sa tzitade de Boston fiat nodia comente "bàntzigu de Libertade" pro sas rebellias chi ant pois betidu a sa Rivolutzione Americana e a s'indipendèntzia de is colònias de su Rènniu Aunidu. In su 1777, su Generale Henry Knox aiat fundadu s'Armeria de Springfield, chi at permìtidu de faghere importantes avantzamentos tecnològicos cun sa rivolutzione industriale. In 1786, sa Rebellia de Shays, at betidu a sa Cunventzione Costitutzionale de sos Istados Unidos.

In antis de sa Gherra Tzivile Americana, su Massachusetts fiat s'istadu de is movimentos moralistas e abolitzionistas.

In su 1837, su Mount Holyoke College, fiat abertu su primu college pro fèminas. In su 2004 su Massachusetts fiat su primu istadu in sa federatzione a reconnòschere sa cogiada intre pessones de paris sessu. Su Massachusetts est fintzas s'istadu de in ue benint importantes figuras polìticas de is Istados Unidos, comente sa famillia Kennedy.

In custu istadu fiant fintzas imbentados is giogos de su basketball e volleyball.

S'economia de su Massachusetts s'apoderat subra de s'arta educatzione, sas tecnologias sanitàrias e servìtzios finatziàrios.

Minnesota

Su Minnesota (/mɪnɨˈsoʊtə/) est unu istadu federadu de is Istados Unidos de Amèrica, chi s'agatat in sa regione de su Midwest. Sa capitale est Saint Paul, ma sa tzitade prus manna est Minneapolis.

S'istadu est su de 32 a èssere intradu in s'Unione, su 11 maju 1858. Su nòmene Minnesota benet de unu faeddu dakota chi cheret nàrrere abba lìmpia.

S'istadu in su Nord-Est ispartzit is abbas de su Lagu Superiore cun su Michigan, làcant in s'Est cun su Wisconsin, in su Sud cun su Iowa, in s'Ovest cun is istados de Dakota de Sud e Dakota de Nord, in su Nord tenet làcana cun is provìntzias canadesas de Ontario e Manitoba.

In sa natzione est s'istadu prus istèrridu de 12 e su de 21 in populatzione. Su 60% de is bividores bivet a intro de s'àrea metropolitana Minneapolis-Saint Paul, su restu de su territòriu est ordingiadu in s'Ovest a cultibos intensivos. In su Nord, s'area prus pagu abitada, s'agatant is padentes.

Su Minnesota est s'istadu federadu chi imbatit a latitùdine prus setentrionale, a fatu de s'Alaska.

Sa prus parte de sa populatzione est de orìgines Iscandinavas o de sa Germània. Is minorias etnicas sunt imbetzes in pertzentuale de abitantes pagu rapresentadas (unos 11%).

Su Minnesota est connòschidu de bisura polìtica pro s'amesturu de orientadùras e pro sa manna partetzipatzione populare a su votu in is eletziones. Est unu de is istados de is USA in ue is abitantes sunt prus in bona salude e tenent is prus artos livellos de educatzione.

Su Minnesota est fintzas naradu "Terra de sos 10.000 Lagos".

Mississippi (istadu)

Su Mississippi (/ˌmɪsɨˈsɪpi/) est unu istadu federadu de sos Istados Unidos de America chi s'agatat in sa regione de is Istados Unidos de Sud. Sa capitale e prus manna tzitade est Jackson, chi tenet unos 175.000 abitantes.

Su Mississippi pigat làcana a su Nord cun s'istadu federadu de Tennessee, a s'Est cun su de Alabama, a s'Ovest e Sud-Ovest cun sa Louisiana, a s'Ovest peri frùmene Mississippi cun s'Arkansas. In su sud tenet bessida a mare in su Gulfu de Messicu.

Su nòmene de s'istadu benet de su frùmene Mississippi, chi bi colat in sa parte de Ovest. Su faeddu Mississippi dependet de sa limba Ojibwe, in ue misi-ziibi cheret nàrrere Grandu Frùmene.

Su Mississippi est s'istadu de 32 in istérrida e su de 31 pro populatzione in sos USA. A suta de medas bisuras, comente sanidade, livellu de educatzione e richesa produida s'agatat in fundu a sa classifica natzionale.

S'istadu est meda ricu de padentes, francu su delta de su Mississippi, chi fiat isbuscadu in su seculu XIX pro pònnere cultibos de cotone. Est leader in s'allevamentu e cummèrtziu de pische-gatu.

Su Mississippi tenet unu clima sub-tropicale, cun temperaduras mèdias de unos 27°C in istade e de unos 9°C in ierru. A s'agabu de s'istade e in atòngiu b'est riscu de araganos, chi ferrent prusatotu sa parte meridionale de s'istadu.

Fintzas a su 1930 sa majoria de is bividores in Mississippi fiat de etnia afro-americana. In sa prima metade de su seculu XX manna parte de sa populatzione niedda est emigrada in is istados de su Nord, in ue podiant tènnere prus possibilidades. In die de oe su 37% de is abitantes est nieddu, ma sa majoria de sa populatzione tenet antepassados chi fiant iscravos betidos de s'Africa. B'at fintzas chi tenet orìgines de nativos americanos.

Su Mississippi controit sos cògios omosessuales e non reconnoschet ne sos de is àteros istados federados ne sos de foras.

Est s'istadu prus cunserbadore e pòburu de sos Istados Unidos.

Māoris

Is māoris sunt su pòpulu indìgenu de sa Noa Zelanda. S'orìgine issoro torrat a s'arribu de gentes sa Polinèsia orientale, chi aiant ocupadu in is ìsulas de sa Noa Zelanda in undadas cunsighidas s'una a s'àtera intre su 1250 e su 1300.

A causa de is medas sèculos de isolamentu is colonizadores polinesianos ant manu a manu isvilupadu una cultura peculiare chi est diventada nòdida che "Māori", cun limba, mitologia, e arte pròpias. Is primos māoris fiant ordingiados in grupos tribales, basados subra is usos de sa Polinèsia orientale, si sunt pois isvilupados che cultura de gherreris.

S'arribu de is europeos a partire de su de 17 sèculos, at betitu a una mudàntzia de s'istile de vida issoro. Is māoris ant a pagu a pagu adotadu tretos de sa cultura de is colonizadores noos. Is primos relatos intre europeos e māoris sunt istados de amistade, e cun sa firma de su Tratadu de Waitangi in su 1840, is duas culturas ant cumbìvidu in paghe fintzas a su 1860.

Is annos de cunflitos e epidemias (dadas de maladias betidas de is europeos) chi sunt sighidos, ant tentu efetu de indibilitare sa cultura de cosa issoro. Isceti de s'inghitzu de su de 20 sèculos, is māoris ant torradu a si nche pesare e sunt istados fatos medas isfortzos pro megiorare sa posidura issoro in sa sotziedade.

Segundu su tzensimentu de su 2013 in Noa Zelanda s'agatant unos 600.000 pessones chi s'identìficant che māori, chi benint a èssere unu 15% de sa populatzione totale natzionale: sunt duncas su segundu grupu ètnicu prus numerosu a fatu de is bividores de orìgine europea. Petzi unu 20% de custos faeddat però in carchi mesura sa limba māori, mancari faeddos e frasas māoris agantent impitu regulare in s'inglesu chistionadu onni die de totu is neozelandesos.

Is māoris ocupant oe rolos ativos in totu is ambientes sotziales e culturales, ma generalmente sa calidade de vida issoro est isproportzionada posta in cumparàntzia cun is àteros grupos ètnicos neozelandesos. S'isperu de vida, su rèdditu e su livellu de educatzione sunt difatis suta sa mèdia natzionale, e s'acumpangiant a crimenalidade arta.

Paisos nòrdicos

Cun paisos nòrdicos s'inditat una regione geogràfica e culturale chi tirat a chimbe istados de s'Europa setentrionale:

Danimarca

Finlàndia

Islanda

Isvètzia

NorvègiaA custos sunt azuntos fintzas sas regiones autònomas de Ìsulas Føroyar, Groenlàndia e Ìsulas Åland. Sunt totus acapiados de istiles de vida, istòria, limbas e istruturas sotziales simbigiantes.

Traditzionalmente Estònia e Letònia fiant cumpresas in custu grupu, ma sas ùrtimas acontessidas istòricas las ant istesiadas e si las cunsìderant a parte in su grupu de sos istados bàlticos, mancari susetotus s'Estònia ambissionat a bi torrare a èssere parte.

Sos paisos nòrdicos s'agatant in sas primas posiduras de medas inditos mundiales, comente sos chi pertocant educatzione, economia, competitividade, deretos tziviles, calidade de sa vida e isvilupu umanu.Sos chimbe paisos nòrdicos e sas tres dipendèntzias cun istatutos ispetziales costituint su cunsìgiu nòrdicu, un aorganizatzione interparlamentària de cooperatzione.

Potsdam

Potsdam est una tzitade de unos 159.500 bividores, capitale de su Land de Brandenburg, in Germània. Allàcanat cun sa capitale de istadu Berlin, e est parte de s'àrea metropolitana sua.

Potsdam fiat in passadu sa residèntzia de is res de Prùssia e fintzas a su 1918 de s'imperdore de Germània. Sa bidda est inghiriada de lagos e sitos culturales, in particulare su parcu e su palatzu de Sanssouci, su prus mannu situ patrimòniu de s'UNESCO de sa natzione.

In Potsdam at tentu logu sa Cunferèntzia de Potsdam, in ue is natziones binchidoras si fiant atobiadas pro is chistiones chi pertocaiant is assètios de s'Europa a pustis de sa segunda gherra mundiale.

In su sud de sa tzitade s'agatat s'istùdiu tzinematogràficu de Babelsberg, chi fiat meda importante in antis de sa gherra e chi at torradu a tènnere fortuna a pustis de sa ruta de su muru de Berlin. Su Babelsberg est su prus antigu istùdiu de tzinema de su mundu.

Potsdam est sede de tres istitutos superiores de educatzione, de s'universidade de Potsdam e de prus de 30 istitutos de chirca.

Universidade de su Cile

S'Universidade de su Cile (in limba ispagnola: Universidad de Chile), est sa pius manna e antìga istitutzione de educatzione superiore de su Cile e una de sas pius antigas de su America Latina. Fundada in su 1842, s'universidade oltas meda est jamada Casa de Bello in onore de su primu preside, Andrés Bello. Tra sos istudentes chi bi sun passados duos premiados cun su Nobel (Pablo Neruda e Gabriela Mistral) e vinti presidentes de su Cile, e tra i cussos Salvador Allende.

Winnipeg

Winnipeg est una tzitade de unos 633.500 bividores, cabulogu e bidda majore de sa provìntzia canadesa de Manitoba.

Sa metade de sa populatzione prvintziale bivete in ie.

Winnipeg est posta in s'oru orientale de sa regione de is praterias canadesas. Tenet rolu de importu in is trasportos, e est tzentru de affàrios, industriale e de educatzione in sa provintzia.

Est unu nou fundamentale in su trafficu autostradale e ferroviàriu intre estu e uestu de su Cànada, cosa chi ddi balet su nomìngiu de Portale a s'Uestu.

YouTube

YouTube est unu giassu web pro cumpartzire videos chi tenet sea in San Bruno, California. Su servitziu lu ant imbentadu tres ex-impiegados de PayPal in su mese de freargiu de su 2005 e lu mantenet Google dae tardu 2006. Su giassu permitit de ponnere, abbaidare e cumpartzire videos, e faghet impreu de sas tecnologias Adobe Flash Video and HTML5 pro fagher bider una variedade manna de videos chi sos usuarios nche ponent a intro. Su chi bi at sunt pelliculeddas minores (video clips), videos in ue si ascurtat musica, videos de blog e ateros de educatzione.

Su prus de su chi b'at in YouTube est de persones singulas, ma bi at fintzas su contributu de siendas comente sa CBS, BBC, Vevo e Hulu a mustrare unu pagu de materiale issoro pro mediu de su canale Youtube, gratzias a su programma de partnership. Gente chi no est registrada podet puru abbaidare videos, ma cussos chi lu sunt nche podent ponner una cantidade manna. Totus sas pelliculas chi sa comunidade diat poder cunsiderare comente ofensivas o ingiuliadoras sunt pro sa gente chi est registrada e tenet nessi 18 annos ebbìa.

Youtube, LLC si ddu at comporadu Google pro unu miliardu e 65 miliones de dollaros in su mese de Sant'Andria de su 2006 e como est parte de su servitziu chi Google ponet a disposta de su publicu.

Zabid

Zabid (in arabu: زبيد) est unu tzitade de su Yemen chi contat 23.000 abitantes. Sa tzitade est una de sas pius antigas de su Yemen edd'est istada capitale dae su XIII a su XV seculu e in pius fit unu centru de riferimentu pro su mundu arabu e mussulmanu devidu pro sa mazore parte a sa famada Universidade de Zabid chi fit appuntu unu entru de educatzione islamica.

In dies de oe Zabid est a banda dae sas areas de iviluppu intelletuale e economicu de su Yemen contemporaneu.

De sa tzitade antiga si podet ancora ammirare sa Moskea manna chi est su monumentu pius importante de sa tzitade, avantzos de s'Universidade e sos avantzos de sas muraglias cun sas battor jannas.

Zabid est istada declarada dae s'UNESCO Patrimoniu de s'Umanidade e dae su 2000 est istada inserida in s'elencu de sos patrimonios de s'umanidade in perigulu.

Àteras limbas

This page is based on a Wikipedia article written by authors (here).
Text is available under the CC BY-SA 3.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.