Stat

Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranității și personifică din punct de vedere juridic națiunea. Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituție separată care poate să reflecte mai mult sau mai puțin interesele societății. O teorie pe deplin satisfăcătoare despre stat nu există nici în acest moment, dezbateri despre natura, formele, funcțiile statului existând și astăzi în cercurile specialiștilor din variatele domenii (politologie, drept, sociologie, filozofie) care cercetează și analizează viața socială.

Istoric

Discuții despre ce este, despre ce ar trebui să fie și în ce fel ar trebui să acționeze statul pot fi identificate încă din antichitate, chiar dacă nu era utilizat termenul de stat, el fiind originar în perioada modernă. Articularea unor teorii coerente despre stat pot fi întâlnite în discursul gânditorilor din Grecia antică. Timp de milenii a fost acceptată, oarecum apriori, ideea că statul trebuie să asigure nevoile cetățenilor, să urmărească un bine public și să fie implicat în atingerea intereselor comunității pe care o reprezintă.[1]

O analiză importantă în evoluția teoriilor despre stat, considerată o adevărată teorie a statului,[2] este Principele lui Machiavelli.

Începând cu secolul XIX, mai exact prin teoriile liberale, aceste concepții sunt puse în discuție și primesc o nouă interpretare, iar acolo unde guvernările sunt de tip liberal aceste noi concepții sunt puse și în practică.

Definirea statului

Statul, o noțiune abstractă des utilizată în trecut, dar mai ales în contemporaneitate, a fost definit în diverse feluri de către o largă categorie de specialiști și nespecialiști. Statul este analizat de către mai multe discipline din cadrul științelor sociale, printre acestea numărându-se: științele politice, filozofia, sociologia, etc. O perspectivă de ansamblu asupra acestor definiri este oferită prin împărțirea acestora în definiții organizaționale și definiții funcționale.

Definire organizațională

Din punct de vedere organizațional, statul este privit ca o sumă de instituții de guvernare și are cinci caracteristici principale, enumerate mai jos[3]. Aceste caracteristici nu sunt prezente în toate statele, mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne. Un alt aspect care trebuie menționat este că prin definirile organizaționale nu este urmărită aprecierea legitimității statului sau a instituțiilor care îl compun, precum nici opinia indivizilor despre o eventuală legitimitate a statului.

  1. Statul este un ansamblu de instituții distinct de restul societății, care creează sfere publice și sfere private.
  2. Din punct de vedere al autorității, statul este o putere supremă și suverană, precum și legislativă într-un anumit teritoriu. Pentru a-și putea exercita aceste forme de manifestare a puterii, statul are monopolul asupra forței.
  3. Statul își exercită puterea printr-un aparat birocratic.
  4. Statul ca entitate se distinge de funcționarii care ocupă anumite funcții la un moment dat în aparatul său birocratic și, din acest punct de vedere, statul are suveranitate și asupra acestora. Prin funcționari se înțelege orice demnitar, inclusiv președintele, prim-ministrul, miniștrii, etc.
  5. Statul are puterea de a impune și de a colecta taxe de la populație.

Definire funcțională

Definirea funcțională subliniază ideea că statul este o sumă de instituții care îndeplinesc un anumit scop sau obiectiv. Principala distincție dintre acestă definire și cea anterioară constă în faptul că statul poate fi identificat cu o instituție sau organizație care îndeplinește una din funcțiile statului. Un alt punct care deosebește definirea funcțională de cealaltă este aprecierea statului prin consecințele acțiunii sale, cea mai comună fiind stabilizarea socială în interiorul teritoriului controlat de acesta.

Tipuri de state

1. Stat unitar - un singur guvern ce își exercită activitatea asupra întregului teritoriu

2. Stat federal - compus din mai multe state nesuverane cu o conducere centrala (SUA)

3. Stat confederal - format din state suverane

Stat de drept

Noțiunea Stat de drept este, în general, utilizată pentru a sublinia diferențele existente între regimurile democratice și regimurile autoritare (dictatoriale). În teoria politică, prin stat de drept se înțelege un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridică. În statul de drept, statul este garantul libertăților și drepturilor individuale, totodată, asigurând securitatea internă și externă a cetățenilor prin instituții democratice. Instituția superioară căreia i se subsumează alte legi și norme este Constituția. Din perspectiva statului de drept, Constituția - ca normă superioară - este o expresie a cetățenilor și reprezintă puterea populară. Prin mecanismele democratice de control prevăzute într-un stat de drept este asigurată conformitatea normelor inferioare cu cele superioare.[4]

Statul privit de diverse ideologii

În accepțiunea contemporană raportarea diverselor ideologii la problema statului aduce în discuție noțiunea de sferă de influență a statului. Au fost conturate două astfel de sfere.[5] Prima accentuează rolul statul în crearea unui cadru social - legalitatea, ordinea, securitatea teritoriului față de agresori externi, susținerea unor valori morale tradiționale fiind principalele caracteristici ale a statului. A doua sferă are în vedere intervenția statului în economia statului, reglementarea sau intervenția în factorul de producție, implicarea acestuia în problema proprietății (inclusiv în proprietatea privată), susținerea redistribuirii veniturilor și a unor principii diferite de cele ale economiei de piață, folosite în asigurarea unor bunuri și a unor servicii.

Viziunea liberală despre stat

Ideea generală a liberalismului din care decurge întreaga sa argumentare împotriva implicării statului în binele concret este libertatea individuală. Liberalismul susține că fiecare individ este capabil să-și urmărească propriul scop în viață și să acționeze în funcție de resursele de care dispune pentru a-și îndeplini dorințele. Statul nu trebuie să-și propună asigurarea fericirii tuturor cetățenilor și, de altfel, nici nu ar putea să ducă la îndeplinire acest deziderat, spun liberalii. Ceea ce poate asigura statul este un climat bazat pe reguli formale (instituționale), iar în acest climat individul trebuie să aibă posibilitatea să-și ducă la îndeplinire propriile dorințe și proiecții asupra viitorului său, în funcție de capacitățile și resursele deținute.[6]

Cadrul formal amintit are o reprezentare în planul economic prin economia de piață. Conform viziunii liberalismului acest gen de economie este singurul capabil să ofere libertatea individului, necesară urmării interesului personal. În această ecuație, statul trebuie să se implice doar pentru a asigura anumite reguli ale jocului, care să fie identice pentru toți cei care formează societatea. Din acest motiv pentru liberalism statul este un arbitru care veghează la respectarea regulilor jocului, iar dacă aceste reguli nu sunt respectate să apeleze la constrângeri pentru a impune respectarea legilor. În viziunea liberală aceste premise au ca rezultat pentru individ libertatea, utilă în urmărirea propriului scop. Singura îngrădire a libertății individului apare atunci când individul recurge la încălcarea libertății celorlalți pentru satisfacerea propriilor nevoi. În acest sens, J. S. Mill afirmă că este autorizată subordonarea spontaneității individuale unui factor extern, cum este statul, numai atunci când acțiunile unui individ aduc atingere celorlalți.[7]

Respingerea implicării statului în problemele concrete ale societății este susținută și prin rezultatele pe care le-ar putea avea o astfel de acțiune. Bunăoară, Friedrich Hayek, în Drumul către servitute, analizează această problemă și ajunge la concluzia că, dacă statul imaginează și impune tot felul de legi care să prevadă cazuri particulare și concrete, rezultatul este unul singur: abuzuri sistematice. Prin urmare, spune Hayek, statul trebuie să formuleze reguli și legi suficient de generale (opuse ordinelor speciale), astfel încât să funcționeze în împrejurimi care să nu poată fi prevăzute în detaliu. Dacă printr-o anumită lege imaginată de stat pot fi făcute previziuni detaliate asupra efectelor acesteia, respectiva lege se transformă într-un instrument prin care statul obligă indivizii să se îndrepte spre obiectivele fixate de acesta.[8]

Viziunea anarhistă despre stat

Apărut în secolul XIX, anarhismul nu s-a bucurat de o prea mare susținere de-a lungul timpului, existând în rândul gânditorilor un oarecare consens în ceea ce privește nevoia unei guvernări. Chiar dacă aplicarea lui în realitățile sociale este destul de dificilă, ca doctrină și ca exercițiu teoretic, anarhismul este necesar, căci este răspunsul negativ la întrebarea: Trebuie să existe stat ?. Printre susținătorii acestei doctrine se numără Stirner, Proudhon, Bakunin, toți trei oferind propriile temeiuri pentru care o dezordine rezultată din lipsa unei autorități politice este preferabilă unei puteri instituționalizate. Ca doctrină, anarhismul a apărut ca reacție împotriva teoriei statului minimal, acesta fiind perceput de anarhiști ca o entitate care nu se îngrijește de nevoile propriilor cetățeni.[9]. Principalele direcții dinspre care au fost atacate teoriile care susțin statul pot fi exprimate prin două idei: orice stat este tiranic, el împiedică libera exprimare socială a individului sau, din contră, statul este pasiv față de nevoile individului.

Proudhon consideră statul o întreprindere care are ca obiect de activitate jefuirea cetățenilor de o parte din munca lor. Pentru îndeplinirea acestui scop aceasta se folosește de: bir, taxă, impozit, etc. Prin aceste acțiuni Proudhon acuză statul și pe reprezentații acestuia, guvernanții, de impunerea propriei voințe, iar acest aspect are ca efect anularea libertății individului.

Bakunin încearcă să demonteze idea necesității statului prin sublinierea caracterului de constrângător al acestuia. Deoarece statul este forță, ordin și constrângere, Bakunin consideră că statul nu are nicio legitimare pentru existența sa. Chiar dacă acțiunea statului poate apărea ca având scopul urmăririi unui bine public, acest bine public se transformă în ceva rău, deoarece este impus și, deci, contravine libertății individului.

Viziunea de stânga despre stat

Marxismul, ca doctrină de stânga, împrumută o parte din ideile anarhiste despre stat. Karl Marx accentuează ideea anarhiștilor conform căreia statul este un instrument de lupta de clasă, el reprezentând interesele clasei aflate la guvernare și nu interesele cetățenilor, în schimb trece în umbră ideea acestora despre libertatea absolută a indivizilor. Doctrina marxistă susținea nevoia implicării statului în acțiuni care să compenseze lipsa de resurse a celor defavorizați, prin redistribuire veniturilor. Spre deosebire de anarhism, marxismul proclama necesitatea existenței statului, dar cu o transformarea acestuia din reprezentant al unei minorități, adică a celor privilegiați, în reprezentant al majorității defavorizate și lipsite de resurse. Toate acestea fiind necesare pentru a putea îndeplini un ideal al indivizilor, conform marxismului, și anume egalitatea pe toate planurile: politică, juridică, socială, economică.

Social-democrația ca doctrină reprezintă o evoluție a teoriilor de stânga din secolul al XIX-lea. Diferența majoră dintre teoriile social-democrate și, bunăoară, cele marxiste în ceea ce privește imaginarea statului, rezidă din eliminarea utopiilor specifice începutului mișcării de stânga și anume: statul nu trebuie să asigure fericirea tuturor, nu trebuie să conducă toate aspectele economice și nici nu trebuie să-și facă un scop din eliminarea tuturor inegalităților. Doctrina socială-democrată are ca principală caracteristică, la nivelul discursului, susținerea bunurilor publice, prin acest lucru accentuând rolul pe care trebuie să îl aibă statul în sfera privată. Statul, în viziunea social-democraților, trebuie să acorde asistență socială și protecție socială celor defavorizați și, totodată, să asigure un anumit nivel de cultură și educație, în acest sens, susținând accesul gratuit la diversele forme de învățământ.

Viziunea conservatoare despre stat

Statul este o organizație politică formată din reprezentanți ai populației de pe un anumit teritoriu, care sunt investiți cu atribuții de putere, care constau în posibilitatea de a putea lua decizii obligatorii, în numele întregii populații, decizii concretizate în norme de drept sau în acte de aplicare a dreptului care, dacă nu sunt respectate de bună-voie, sunt aduse la îndeplinire prin forța de constrângere.[10]

"Statul reprezintă ...suveranitatea unei populații numită națiune, așezată pe un teritoriu", sau "autoritatea pe care o organizație publică o deține și care-i dă libera facultate, de organizare și de creare a dreptului pe teritoriul respectiv"[11]

Statul este o putere organizată asupra unei populații, pe un anumit teritoriu.[12]

Viziunea naționalistă despre stat

Articol conex: Statul Național-Legionar

Mihai Eminescu definește astfel Statul național:[13]

„Cestiunea de căpetenie pentru istoria și continuitatea de dezvoltare a acestei țări este ca elementul românesc să rămâie cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de Stat, ca limba lui, înclinările lui oneste și generoase, bunul lui simț, c-un cuvânt geniul lui să rămâie și pe viitor norma de dezvoltare a țării și să pătrundă pururea această dezvoltare”. … „Voim Statul național, nu Statul cosmopolit, nu America dunăreană. Voim ca stejarul stejari să producă, nu meri pădureți”.

Într-un amendament la proiectul de lege privind revizuirea Constituției, deputatul Gyorgy Frunda punea sub semnul întrebării prevederea „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil” din Constituția României:[14]

Cum pot să definesc statul român ca stat național, daca statul român, la ora actuală membru al UE recunoaște puterea de decizie a Comisiei Europene de la Bruxelles sau a Curții Europene de la Strasbourg, în domenii care până acum caracterizau exclusiv statul național?

Note

  1. ^ A. P. Iliescu (2003, p. 63)
  2. ^ Teoria generală a dreptului, pg. 91
  3. ^ Dunleavy (2002, p.13)
  4. ^ Cristian Pârvulescu, pg. 26
  5. ^ Dunleavy (2002, p.18)
  6. ^ A. P. Iliescu (2003, p. 66)
  7. ^ J. S. Mill - Despre libertate, p. 19>
  8. ^ Hayek, Drumul către servitute
  9. ^ A. P. Iliesci, p. 72
  10. ^ Gheorghe Boboș
  11. ^ M. Djuvara
  12. ^ F. Ricaux
  13. ^ Națiune, Naționalism, Stat Național
  14. ^ Gyorgy Frunda: România nu este stat național.

Bibliografie

  • Dunleavy, Patrick (). Teoriile statului. Chișinău: Epigraf. ISBN 9975-903-47-9. Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
  • Iliescu, Adrian-Paul (). Introducere în politologie. București: BIC ALL. ISBN 973-571-393-4.
  • Popa, Nicolae (). Teoria generală a dreptului. București: All Beck. ISBN 973-655-197-0.
  • Pârvulescu, Cristian. Politici și instituții politice. București: Editura 3. ISBN 973-8291-09-7.

Vezi și

Legături externe

California

California (pronunție fonologică americană: /ˌkælᵻˈfɔːrnjə, -ni.ə/; pronunție fonetică românească: [kalifornɪːa]) este un stat federal al Statelor Unite ale Americii. Se întinde de-a lungul jumătății sudice a coastei de vest a Statelor Unite ale Americii continentale. Cu o populație de peste 36 de milioane de locuitori și cu o suprafață de 423.970 km 2 (vedeți cum se încadrează 423.970 de km² în rândul altor țări), California este al treilea stat ca suprafață (după Alaska și Texas) și cel mai populat stat al SUA.

Zona era locuită de nativii americani încă cu mult înainte ca exploratori din Europa să înceapă a se perinda sporadic în secolul al 16-lea. Spania colonizase parțial statul California de azi, la sfârșitul anilor 1700, înaintea Războiului mexican de independență (1810 - 1821). După aceea California a făcut parte din statul independent Mexico. În timpul războiului mexican-american (1846 - 1848), coloniștii americani ai regiunii s-au revoltat și au creat California Republic, un stat independent cu existență efemeră. Ca urmare a încheierii războiului dintre Mexico și Statele Unite ale Americii, zona a revenit SUA. Goana după aur din California (the California Gold Rush) din anul 1849 a adus o imensă populație de imigranți, care a permis rapid, ca în 1850 California să devină al 31-lea stat al Statelor Unite ale Americii.

În ciuda unei istorice și nefondate "reputații" de a avea o "viață lejeră" datorată climei extrem de blânde, în realitate californienii au făcut California de azi a șaptea economie a lumii, contribuind cu circa 13% la produsul intern brut al Statelor Unite ale Americii. Industriile predominante ale statului includ agricultura, distracțiile, manufacturarea în industria ușoară, turismul și mai ales industrii diversificate atât pe orizontală cât și pe verticală.

Zonele economice specializate ale statului cuprind de exemplu Hollywood (pentru distracții), California Central Valley (pentru agricultură), Silicon Valley (pentru computere și high tech) și zona viticolă Wine Country.

Carolina de Nord

Carolina de Nord, este un stat situat în sud-estul⁠(en) Statelor Unite ale Americii. A fost unul dintre cele treisprezece colonii originare, devenind cel de-douăsprezecelea stat care a ratificat constituția Uniunii la 21 noiembrie 1789. Primii colonisti englezi permanenti in Carolina de Nord au fost imigranti veniti din S-E Virginiei care s-au stabilit in jurul lui 1650 in partea de N-E a statului. A fost de asemenea locul unde a avut loc primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, când "mașina zburătoare" a fraților Wright, Orville și Wilbur, a decolat de pe o plajă de lângă Kitty Hawk în 1903. Astăzi, este un stat a cărui economie și populație cresc la cote înalte de circa două decenii.

Carolina de Sud

South Carolina, conform numelui oficial, State of South Carolina (în română se poate eventual folosi Statul South Carolina sau Statul Carolina de Sud), este un stat situat în the sudul Statelor Unite ale Americii. Provincia South Carolina (The Province of South Carolina) a fost una din cele treisprezece colonii originare care s-au revoltat împotriva guvernării britanice coloniale în timpul Războiului Revoluționar American. Statul a fost oficial admis în Uniune, ca cel de-al optulea stat al acesteia, la 23 mai 1788. South Carolina a fost de asemenea primul stat al Uniunii care a secesionat (la 20 decembrie 1860) pentru a fonda Statele Confederate ale Americii. Denumirea statului a fost aleasă, conform surselor vremii înființării Coloniei Carolina în 1663, după regele Charles II al Angliei, conform latinescului Carolus care ar corespunde numelui englez Charles. Conform unei estimări din anul 2004, populația statului era de 4.198.068.

Mai multe nave ale Marinei Statelor Unite au fost numite USS South Carolina în onoarea statului.

Comitat al unui stat al Statelor Unite ale Americii

Un comitat al unui stat al Statelor Unite ale Americii, sau, pe scurt, comitat al Statelor Unite ale Americii, sau doar comitat al SUA, conform cuvântului county, este o unitate locală de guvernare, o suddiviziune teritorială administrativă de ordin doi, întotdeauna mai mică decât un stat al Statelor Unite ale Americii, dar, de cele mai multe ori, mai mare decât un oraș sau municipiu, și care se găsește pe suprafața unui stat sau al unui teritoriu al Statelor Unite ale Americii.

Cuvântul county (a cărui traducere în spiritul limbii române și a semnificației inițiale de unitate administrativă, condusă de către un comite, este comitat) este folosit în 48 din cele 50 state, cu excepția statelor Alaska, care folosește cuvântul borough, a cărui traducere aproximativă ar fi district, și Louisiana care folosește termenul de parish, a cărui traducere aproximativă ar fi parohie (deși nu are nici o conotație religioasă).

Dakota de Nord

Dakota de Nord (în engleză State of North Dakota) este un stat din zona vestului mijlociu a Statelor Unite ale Americii. Este statul cel mai de nord-est al Marilor Câmpii (în original, Great Plains), reprezentând totodată partea nordică a celor două state crea poartă numele de Dakota, în original The Dakotas. De-a lungul întregului secol al XIX-lea, Dakota de Nord era considerat parta a vestului sălbatic. Parte a fostului teritoriu Dakota, care a fost denumit după tribul nativ american cunoscut ca Sioux sau Dakota), North Dakota a devenit cel de-al treizeci și nouălea stat al Uniunii în ziua de 2 noiembrie 1889, în aceeași zi cu statul "geamăn", Dakota de Sud.

Râul Missouri curge prin parte vestică a statului formând Lacul Sakakawea datorită barajului artificial numit Barajul Garrison. Partea vestică a statului este deluroasă, fiind bogată în resurse ale subsolului, care includ lignit, cărbune și țiței. În est, râul numit râul Roșu formează valea omonimă, valea râului Roșu. Această regiune este extrem de prielnică agriculturii, care a dominat și continuă să domine economia și cultura statului Dakota de Nord.

Capitala statului este orașul Bismarck. Cel mai populat oraș al statului este Fargo. Universitățile publice, de stat, sunt localizate în Grand Forks și Fargo. Forțele aeriene ale Statelor Unite (United States Air Force) operează baze militare atât în Minot cât și Grand Forks.

Delaware

Delaware (pronunție, ˈdɛ.ləˌwɛɹ) este un stat al Statelor Unite ale Americii situat în zona acestora cunoscută ca en Mid-Atlantic sau, după alte surse, în ... nordul sudului acestora (vezi, en Southern United States). Sub numele de Delaware Colony, statul Delaware de azi a fost unul din cele 13 state originare, foste colonii ale Angliei (respectiv Marii Britanii din 1707). Este, de asemenea, cunoscut sub diminutivul de "First State" (Primul sau Întâiul Stat) întrucât reprezentanții acestuia au fost primii care au ratificat Constituția Statelor Unite la 7 decembrie 1787.

Numele statului Delaware provine de la numele golfului Delaware Bay, respectiv a râului omonim, Delaware River, care au fost numite după baronul englez Thomas West, baron De La Warr (1577 - 1618), unul din exploratorii timpurii al acelor locuri. Populația estimată de Census Bureau al SUA pentru 2005 a fost de 843.524, ocupând locul al 47-lea, față de ultimul recensământ, când fusese pe poziția anterioară, a 46-a. Deși după numărul absolut al locuitorilor, statul ocupă un loc "codaș", dar raportarea populației la suprafața sa destul de mică, 6.452 km2, comparativă cu cea a județului Alba, face ca densitatea populației să fie cu mult mai ridicată decât cea a multor state ale Uniunii, plasând statul Delaware pe locul al 7-lea înaintea altor state populate, așa cum sunt Florida, California și Texas.

Georgia (stat american)

Georgia este unul din statele sudice ale Statelor Unite ale Americii, unul din cele 13 foste colonii ale Angliei, care au luptat în Războiul de Independență al SUA și unul din cele 13 state originare, fondatoare ale Statelor Unite ale Americii.

Statul Georgia se află pe coasta Atlanticului, între statele Carolina de Sud și Florida. Georgia primește de la vecina ei din vest, Alabama, râul Apalachicola, iar de la South Carolina (Carolina de Sud), fluviul Savannah, care poartă același nume ca și orașul situat la vărsarea acestui râu în Oceanul Atlantic, Savannah.

Idaho

Idaho (AFI: aɪdəho) este un stat al Statelor Unite ale Americii din zona cunoscută ca Zona Pacificului de nordvest (în engleză, Pacific Northwest. Capitala statului și cel mai mare oraș este Boise. Locuitorii se numesc "Idahoans." Idaho a fost cel de-al 43-lea stat admis în Uniune la 3 iulie 1890.

Conform datelor furnizate de United States Census Bureau, în 2004 Idaho a avut o populație estimată la 1.393.262. Abrevierea poștală a statului este ID. Statul Idaho mai este denumit și Statul Giuvaer (conform originalului, [the] Gem State) din cauza abundenței de resurse naturale. Motto-ul statului este Esto Perpetua, ceea ce semnifică în limba latină "Să fie perpetuu".

Zona de sud a statului Idaho (Southern Idaho), incluzând Zona metropolitană Boise, Idaho Falls, Pocatello și Twin Falls se găsesc în zona fusului orar al munților Stâncoși (Mountain Time Zone). Zonele la nord de Râul Salmon, incluzând Coeur d'Alene și Lewiston, se găsesc în zona fusului orar al Pacificului (Pacific Time Zone).

Indiana

Indiana, însemnând "Pământul Indienilor," (în sensul atribuit azi cuvântului „amerindian”, locuitor nativ al Americii de Nord) este unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii situat în regiunea Marilor Lacuri. Indiana este cel de-al 15-lea stat ca mărime a populației, cu aproximativ 6,1 milioane, și al 38-lea stat ca mărime a suprafeței. Majoritatea populației statului locuiește în zone dens populate, așa cum ar fi zonele metropolitane Indianapolis, Fort Wayne, Evansville și Northwest Indiana. Indiana s-a alăturat Uniunii ca cel de-al 19-lea stat al său la 11 decembrie 1816.

KOATUU

Clasificarea obiectelor din sistemul administrativ-teritorial al Ucrainei (KOATUU) (ucraineană Класифікатор об'єктів адміністративно-територіального устрою України, КОАТУУ), este un sistem național de standardizare stabilit de Comitetul de Stat al Ucrainei pentru Reglementări Tehnice și Protecția Consumatorilor pe 31 octombrie 1997, și care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998.

KOATUU a fost moșteni direct și a înlocuit vechiul sistem Sovietic SOATO din sistemul sovietic de standarde GOST. Nu au existat schimbări structurale majore, dar au fost unele de nomenclatură. KOATUU este numerotat ca DK 014-97 în sistemul de clasificare și codificare a informațiilor tehnico-economice și sociale din Ucraina (abreviat ca DSK TESI). Clasificarea este realizată de către Institutul de cercetări Științifice în Statistică al Comitetului de Stat de Statistică al Ucrainei. DK 014-97 (KOATUU) urmează să fie integrat în sistemul de standarde ale Organizației Internaționale de Standardizare și urmează să primească codul ISO 3166-2:UA.

Landurile Germaniei

Prin landurile Germaniei se înțeleg cele 16 landuri (sau state) ale federației, care luate împreună constituie statul federație Germania, uneori desemnat pe scurt drept Bund (federație). Land este termenul oficial, folosit și în constituție (Grundgesetz); însă Land mai înseamnă și țară sau stat, în general. Pentru claritate, atunci când e vorba de statele componente ale federației Germania, în loc de Land (land) se folosește adeseori cuvântul Bundesland (land al federației).

Fiecare land german își are propria constituție (în plus față de Constituția Germaniei); propriul guvern și proprii miniștri la nivel de land; propriul prim-ministru, proprie reprezentanță la Bund în Berlin, proprie legislație în domeniile care țin de competența landurilor (ca de ex. cultura, învățământul, poliția) și altele.

Cele 16 landuri germane sunt:

Baden-Württemberg, cu capitala la Stuttgart

Statul Liber Bavaria (în germană: Freistaat Bayern), capitală: München

Berlin, oraș-stat; capitala federației

Brandenburg, capitală: Potsdam

Orașul Liber și Hanseatic Brema (Freie und Hansestadt Bremen), land federal constituit din orașele Brema și Bremerhaven; oraș-stat

Orașul Liber și Hanseatic Hamburg (Freie und Hansestadt Hamburg), oraș-stat

Hessa (Hessen), capitală: Wiesbaden

Mecklenburg - Pomerania Inferioară (Mecklenburg-Vorpommern), capitală: Schwerin

Saxonia Inferioară (Niedersachsen), capitală: Hanovra (Hannover)

Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), capitală: Düsseldorf

Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), capitală: Mainz

Saarland, capitală: Saarbrücken

Statul Liber Saxonia (Freistaat Sachsen), capitală: Dresda (Dresden)

Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt), capitală: Magdeburg

Schleswig-Holstein, capitală: Kiel

Statul Liber Turingia (Freistaat Thüringen), capitală: Erfurt

Michigan

Michigan ( ˈmɪʃɪgən ) este un stat al Statelor Unite ale Americii aflat în zona cunoscută în Statele Unite ale Americii ca Midwest. A fost denumit după Lacul Michigan. Cuvântul Michigan provine din limba franceză, fiind preluat după denumirea originară a lacului din limba nativă americană Ojibwe, misshikama (citit "mish-ih-GAH-muh"), ceea ce înseamnă "Marele Lac". Michigan a devenit cel de-al douăzeci și șaselea stat al Statelor Unite ale Americii la 26 ianuarie 1837.

Nevada

Nevada este un stat al Statelor Unite ale Americii care se găsește în partea central-vestică a acestora. În secolul al XIX-lea a fost mai ales cunoscut în perioada "goanei după argint", urmând "goanei după aur" din California și, mai târziu, din Alaska, iar după ce de-al doilea război mondial a devenit cunoscut în întreaga lume pentru legalizarea extensivă și intensivă a jocurilor de noroc și a industriei aferente acestora (gaming industry).

New York (stat)

New York este unul din statele fondatoare ale Statelor Unite ale Americii, fiind în același timp una din fostele colonii britanice din America de Nord care s-au răsculat împotriva Marii Britanii, ceea ce a condus la Războiul American de Independență. Adunarea sa legislativă a ratificat Constituția SUA la 26 iulie 1788 făcând ca statul să devină cel de-al unsprezecelea stat al Uniunii.

Deși cel mai mare oraș este New York City, capitala statului New York este orașul Albany.

Ohio

Ohio este un stat component al Statelor Unite ale Americii, având capitala în orașul Columbus. A devenit stat al Uniunii la 1 martie 1803 fiind cel de-al șaptesprezecelea stat al acesteia după data intrării sale în Uniune. Considerat istoric ca făcând parte din regiunea cunoscută sub numele de Midwest, Ohio este o intersecție geografică, culturală și multi-regională, având elemente a ceea ce fac regiunile numite Midwest, Northeast, Appalachia și South tipice.

Reședință de comitat din Statele Unite ale Americii

Reședința unui comitat al unui stat al Statelor Unite ale Americii este o localitate în care se găsesc entitățile administrative ale organizației locale care coordonează comitatul.

Tradițional, în Statele Unite ale Americii, conform modelului organizării unui comitat din Anglia, țara care a fondat, alimentat și susținut dezvoltarea coloniilor din estul continentului nord-american, care ulterior au format Statele Unite, un comitat prelua o parte (proporțional teritorială cu jurisdicția sa) a responsabilităților unei colonii. Astăzi, atribuțiile administrative ale unui comitat sunt similare cu cele inițiale, dar comitatele (respectiv borough(s) în Alaska și parish(es) în Louisiana) sunt forme subdivizionare ale unui stat al Statelor Unite.

Printre astfel de responsabilități, cea juridică era una de prim ordin, datorită interesului "patriei-mumă" de a aplica legea locală sau cea engleză în interesul primordial al coroanei. Pe de altă parte, liderii politici ai coloniilor erau foarte adesea numiți pe baza unor interese stringent momentane sau de scurtă durată, ceea ce făcea ca prezența și influența acestora în viața coloniilor să aibă, de obicei, un impact efemer. De aceea, deloc surprinzător, cea mai durabilă instituție a unui comitat al unui stat din Statele Uniunii a fost și este Curtea sa de justiție, respectiv instituția care are contribuția decisivă la ajutarea justiției, instituția sheriff-ului.

Stat al Statelor Unite ale Americii

Un stat al Statelor Unite ale Americii (în engleză, state of the United States of America, sau, pe scurt, U.S. state) este unul din cele cincizeci de state (deși patru dintre ele: Kentucky, Massachusetts, Pennsylvania și Virginia, preferă numele oficial de commonwealth, "stat prin asociere"), care împreună cu Districtul Columbia formează cele 50 + 1 subdiviziuni naționale ale Statelor Unite ale Americii, considerate ca stat federal și națiune independentă.

Responsabilitatea privind suveranitatea națională este împărțită între guvernul unui stat și guvernul federal al Statelor Unite, în sensul că un cetățean american este simultan un cetățean al entității fedrale dar și al statului în care își are reședința. De fapt, cetățeniile statelor federale ale țării sunt foarte flexibile, nefiind nevoie de nici o aprobare pentru ca cineva să se mute dintr-un stat în altul, cu excepția celor condamnați la a nu părăsi statul respectiv (de ex. dacă sunt eliberați condiționat).

Constituția Statelor Unite ale Americii desemnează împărțirea puterii între cele două forme de guvernământ în termeni generali. Prin ratificarea Constituției Statelor Unite ale Americii, oricare dintre state:

transferă anumite puteri suverane statului federal, spre exemplu puterea de a emite monedă;

acceptă să împartă anumite puteri, spre exemplu puterea de a crea un corp militar al cetățenilor, cunoscut în engleză sub termenul din engleză militia;

reține restul puterilor pentru guvernarea locală, spre exemplu autoritatea de a reglementa practicarea medicinei și a magistraturii, respectiv a avocaturii.Educația, sănătatea, transporturile și alte tipuri de domenii legate de infrastructură sunt în general responsabilitatea statelor. Toate statele transferă, împart și mențin exact aceleași puteri.

De-a lungul timpului, pe măsură ce constituției i-au fost aduse amendamente (astăzi existând 27 de amendamente ale Constituției SUA), interpretările și aplicarea articolelor sale în cazuri concrete s-au schimbat. Tendința generală a fost aceea spre centralizare, statului federal revenindu-i un rol mai sporit decât îl avusese inițial. De fapt, există o continuă dezbatere asupra "drepturilor statelor" (în engleză States rights) comparativ cu cele ale statului federal, care se referă la extinderea și natura puterilor pe care statele le-au dat sau cedat guvernului federal.

Vermont

Vermont este un stat al Statelor Unite ale Americii localizat în zona nord-estică a SUA, tradițional cunoscută sub numele de New England (în română, Noua Anglie). După ce a fost un stat independent între 1777 și 1791, sub numele de Vermont Republic, Vermont s-a alăturat Uniunii ca cel de-al paisprezecelea stat al acesteia la 4 martie 1791. Statul este al 45-lea ca suprafață, cu o suprafață de 23.958 km² și cu o populație preponderent rurală, de 608.827 de locuitori, situându-se pe locul al 49-lea din 50 de state. Fiind singurul stat al Noii Anglii fără acces la Oceanul Atlantic, Vermont este notabil pentru ai săi Munții Verzi, situați în partea sa de vest și pentru Lacul Champlain în nord-vest. Se învecinează cu statele americane Massachusetts la sud, New Hampshire la est și New York la vest, respectiv cu provincia canadiană Quebec la nord.

Virginia de Vest

West Virginia, numele oficial în engleză, State of West Virginia (în română se poate eventual folosi Statul West Virginia sau Statul Virginia de Vest), este unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii din regiunea cunoscută sub numele de Appalachia. Abrevierea uzuală pentru West Virginia este WV (pentru alte semnificații ale abrevierii WV, vedeți WV (dezambiguizare).

Cunoscut și ca The Mountain State, West Virginia s-a desprins din [the] Commonwealth of Virginia în timpul Războiului civil american, fiind admis în Uniune ca un stat separat la 20 iunie 1863, aniversare sărbătorită azi în stat ca West Virginia Day. Este singurul stat al Statelor Unite format ca un rezultat direct al Războiului Civil.

Biroul recensămintelor SUA (conform denumirii oficiale, United States Census Bureau) consideră West Virginia parte a zonei de Sud a Statelor Unite, datorită plasării sale sub linia Maxon-Dixon. Serviciul de Geologie al SUA ([The] United States Geological Survey sau USGS) desemnează West Virginia ca un așa-zis Mid-Atlantic stat, în ciuda culturii, modului de a vorbi și a politicii, care sunt tipice zonei Sudului Statelor Unite. Mulți cetățeni ai statului West Virginia susțin că statul lor este mai degrabă o parte a zonei numită Appalachia, decât a zonelor Mid-Atlantic sau South, în timp ce zona "cozii nordice a tigăii" (conform, Northern Panhandle) și zona North-Central, simt o afinitate pentru Pittsburgh, Pennsylvania. De asemenea, zona "cozii estice a tigăii" (conform, Eastern Panhandle) simte un fel de conectare cu Washington, D.C. suburbiile din Maryland și Virginia, respectiv locuitorii părții de sud a statului se consideră aparținând sudului SUA. În sfârșit, micile localități și fermele de-a lungul zonei de mijloc a Ohio River au un aspect și o exprimare culturală care aduce cu cea a zonei Mid-West.

Statul este larg cunoscut pentru frumusețea sa naturală, pentru tradiția în domeniul mineritului cărbunelui și al exploatării lemnului, domenii economice în care sindicatele locale au dovedit organizare și eficiență. Statul este cunoscut ca destinație turistică pentru cei interesați de activități și sporturi în aer liber, așa cum ar fi schiatul, pescuitul, plutăritul sportiv, vânătoarea, cățărarea pe stânci și alpinismul.

Washington (stat)

Washington este un stat al Statelor Unite ale Americii, situat în așa numita zonă a Pacificului de Nordvest a Statelor Unite continentale. Statul a fost denumit după George Washington, întâiul președinte al Statelor Unite. Capitala statului este Olympia, dar cel mai mare oraș este Seattle. Conform recensământului din 2000, populația statului era de aproximativ 5,9 milioane în timp ce populația activă era de 3,1 milioane. Locuitorii statului Washington sunt numiți "Washingtonians" (cu o accentuare pe a treia silabă, care este pronunțată aidoma cuvântului englez "tone").

Statul Washington nu trebuie confundat cu Washington, D.C., capitala federală a națiunii. În mod practic, orașul este adesea denumit simplu D.C., iar statul este adesea numit Washington State.

Trei vase ale United States Navy, Forțele militare maritime ale SUA, incluzând două vase de luptă, au fost denumite de-a lungul timpului USS Washington pentru a onora statul. Alte vase au purtat acest nume în onoarea lui George Washington.

În alte limbi

This page is based on a Wikipedia article written by authors (here).
Text is available under the CC BY-SA 3.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.