Republica Federală Iugoslavia

Republica Federală Iugoslavia (sârbă Савезна Република Југославија, cu alfabetul latin: Savezna Republika Jugoslavija) sau RFI a fost un stat federal constituit din republicile Serbia și Muntenegru din fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia (RSFI), creată când celelalte patru republici s-au „despărțit” din cadrul federației datorită tensiunilor etnice. Statul a existat din 1992 până în 2006, când a fost ținut un referendum pentru independență în Muntenegru, care a dus la separarea de Serbia. Astfel acestea au devenit state independente.

Odată cu separarea celorlalte republici din RSFI, RFI a fost mult mai omogenă punct de vedere etnic. Cele două grupuri etnice majore, sârbii și muntenegrenii au fost din punct de vedere etnic și cultural identici, deși naționaliștii muntenegreni susțineau că grupul lor etnic este diferit, pe când alții susțineau că muntenegrenii sunt un sub-grup etnic al sârbilor. Printre minoritățile etnice se numără albanezii, ungurii, românii și alte grupuri etnice. Conflictele și tensiunile etnice dintre sârbii și albanezii din provincia Kosovo au fost o problemă continuă și gravă de-a lungul existenței RFI.

Statul nu a fost recunoscut ca fiind succesorul oficial al RSFI, și a rămas nerecunoscut până în 2000. Între 1992-2000, țări precum Statele Unite s-au referit la RFI ca fiind „Serbia și Muntenegru” iar de cele mai multe au numit-o „Serbia” datorită influențe Serbiei în afacerile interne din RFI, în special sub conducerea lui Slobodan Milošević care, în perioada sa de președinte al Serbiei dădea impresia să aibă mai multă influență asupra afacerilor RFI decât președintele iugoslav. Rivalii lui Milošević și oponenții ascensiunii naționalismului sârbesc sub autoritatea sa, susțineau că RFI sub conducerea lui Milošević reprezenta „Serbia Mare”.

Scg01
Scg02
Republica Federală Iugoslavia
Iugoslavia
Савезна Република Југославија
Savezna Republika Jugoslavija
Flag of Yugoslavia (1946-1992).svg – Flag of Yugoslavia (1992–2003); Flag of Serbia and Montenegro (2003–2006).svg
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
Hei, Slavi
Localizare
Localizare
CapitalăBelgrad
Limbăsârbo-croată (1992-1997)
sârbă (1997-2003)
Guvernare
Formă de guvernareRepublică
Președinte 
 - 1992 - 1993Dobrica Ćosić
 - 1993 - 1997Zoran Lilić
 - 1997 – 2000Slobodan Milošević
 - 2000 - 2003Vojislav Koštunica
Prim-ministru 
 - 1992 - 1993Milan Panić
 - 1993 - 1998Radoje Kontić
 - 1998 - 2000Momir Bulatović
 - 2000 - 2001Zoran Žižić
 - 2001 - 2003Dragiša Pešić
Istorie
Constituție
Reconstituire
Date statistice
Suprafață 
 - 2002102.350 km²
Populație 
 - 200210.656.929 loc.
     Densitate104,1 loc./km²
Economie
MonedăDinar iugoslav, Euro, Marcă germană
Passport of the Federal Republic of Yugoslavia
Coperta unui vechi paşaport al Republicii Federale Iugoslavia, care va fi folosit până la o anumită dată în 2009 în Serbia

Vezi și

Armata Populară Iugoslavă

Armata Populară Iugoslavă (în sârbocroată Југословенска Народна Армија, Jugoslovenska Narodna Armija – JNA) a fost principala forță armată a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Armata structurată după organizarea partizanilor, a fost creată la Rudo în Bosnia și Herțegovina la 22 decembrie 1941 ca Armata Populară de Eliberare a Iugoslaviei (NOVJ). După ce partizanii au eliberat Iugoslavia de puterile Axei, ziua de 22 decembrie a fost sărbătorită ca Ziua Armatei. În martie 1945, NOVJ a fost redenumită ca Armata Iugoslavă (Jugoslovenska Armija, JA), iar pe 22 decembrie 1951 (a zecea aniversare a armatei), a fost redenumită ca Armata Populară Iugoslavă. Comandantul Suprem a fost Iosip Broz Tito, care avea gradul de mareșal, cel mai mare din armată. După moartea lui în 1980, armata a avut un comandant șef format dintr-un colectiv al Președenției RSF Iugoslavia. JNA a fost desființată oficial pe 20 mai 1992, când Iugoslavia Socialistă a fost proclamată Republica Federală Iugoslavia la 27 aprilie 1992.

Cetnici

Cetnicii (în limba sârbă: Четници, Četnici), oficial „Armata iugoslavă din patrie” (Jugoslovenska vojska u otadžbini, JVUO), au fost o mișcare paramilitară regalistă. Originea cuvântului „cetnic” este cuvântul sârb четa (četa') – companie militară – sau din cuvântul turc çete – bandă de criminali.

Mai devreme, un cetnic a fost un participant la lupta armată de partizani a popoarelor slave din Peninsula Balcanică în sec. XIX împotriva otomanilor.

Numele „cetnic” a fost folosit de unele grupuri de gherilă care au acționat în perioada de până la primul război mondial. În timpul celui de-al doilea război mondial, cetnicii se supuneau autorității guvernului în exil al Regatului Iugoslaviei. În timpurile moderne, numele de „cetnici’’ este asociat cu sârbii și muntenegrenii din Republica Federală Iugoslavia (Savezna Republika Jugoslavija).

Desanka Maksimović

Desanka Maksimović (n. 16 mai 1898, Divci[*]​, Regatul Serbiei – d. 11 februarie 1993, Belgrad, Republica Federală Iugoslavia) a fost o poetă sârbă, profesoară de literatură și membră a Academiei Sârbe de Științe și Arte.

Dečje novine

Dečje novine (în sârbă Дечје новине; în traducere Ziarul copiilor) a fost o editură cu sediul în Gornji Milanovac. Ea este cunoscută drept principala editură de benzi desenate din fosta Iugoslavie, dar a publicat, de asemenea, cărți, reviste și albume de autocolante. Editura a avut dreptul exclusiv de a publica benzile desenate ale lui Walt Disney în Iugoslavia și a publicat cărțile de benzi desenate ale companiilor DC Comics și Marvel Comics.Dečje novine a fost fondată în 1956 de către Srećko Jovanović. A început să aibă probleme financiare odată cu izbucnirea Războiului din Iugoslavia și prăbușirea statului la începutul anilor 1990. Agonia editurii Dečje novine a durat până la începutul secolului al XXI-lea, când au fost vândute activele rămase pentru a fi plătiți numeroșii creditori.

Dinar iugoslav

Dinarul iugoslav a fost unitatea monetară oficială a Iugoslaviei, din 1920 până în 1992. Subunitatea dinarului iugoslav era paraua: 1 dinar iugoslav = 100 de parale.

Dumitru Huidu

Dumitru Huidu este un fost senator român în legislatura 1996-2000 ales în județul Gorj pe listele partidului PUNR. În cadrul activității sale parlamentare, Dumitru Huidu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Slovenia și Republica Federală Iugoslavia.

Echipa națională de fotbal a Serbiei și Muntenegrului

Echipa națională de fotbal a Serbiei și Muntenegrului a fost reprezentativa de fotbal a Serbiei și Muntenegrului în competițiile oficiale. De organizarea ei se ocupa Federația de Fotbal din Serbia și Muntenegru, membră a CONMEBOL.

Pe durata a 11 ani naționala a fost cunoscută cu numele de Echipa națională de fotbal a RF Iugoslavia, când uniunea celor două țări se numea Republica Federală Iugoslavia, până în februarie 2003, când numele țării a fost schimbat în Serbia și Muntenegru. În 2006, Muntenegru și-a declarat independența față de Serbia, ca rezultat echipa a fost redenumit în Echipa națională de fotbal a Serbiei pe 28 iunie 2006, iar Muntenegru și-a creat echipa proprie - Echipa națională de fotbal a Muntenegrului.

Ion Lucian Matei

Ion Lucian Matei (n. 27 octombrie 1945) este un fost deputat român în legislatura 1996-2000, ales în județul Dolj pe listele partidului PNȚCD. Ion Lucian Matei a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Federală Iugoslavia și Republica Populară Chineză.

Iugoslavia

Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.

Prima entitate cunoscută sub acest nume a fost Regatul Iugoslaviei, care, înainte de 3 octombrie 1929 a fost cunoscut sub numele de Regatul sârbilor, croaților, și slovenilor.

A fost înființat la 1 decembrie 1918, prin unirea Statului slovenilor, croaților și sârbilor și a Regatului Serbiei (la care Regatul Muntenegrului fusese anexat la 13 noiembrie 1918). La 13 iulie 1922, Conferința ambasadorilor de la Paris a recunoscut oficial unirea). Regatul Iugoslaviei a fost invadat de Puterile Axei în 1941 și, din cauza evenimentelor care au urmat, a fost oficial abolit în 1943 și 1945.

A doua entitate cunoscută cu acest nume a fost Federația Democrată a Iugoslaviei, care a fost proclamată în 1943, de mișcarea de rezistență a partizanilor iugoslavi în Al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost redenumită Republica Populară Federativă Iugoslavia, în 1946, când a fost instaurat un guvern comunist. În 1963 a fost iarăși redenumită în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (R.S.F. Iugoslavia). Acesta a fost cel mai mare stat iugoslav, deoarece Istria și Rijeka au fost incluse în noua Iugoslavie la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.Cele opt elemente constitutive care formau federația erau șase republici socialiste: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Serbia și două provincii socialiste autonome (Kosovo și Voivodina), incluse în Republica Socialistă Serbia. După 1974, aceste două provincii autonome au devenit, de asemenea, membri egali în federației. Începând cu 1991, R.S.F. Iugoslavia s-a dezintegrat în războaiele iugoslave, urmate de secesiunea entităților constituente ale statului federal.

Ultima entitate cunoscută cu acest nume a fost Republica Federală Iugoslavia, înființată la data de 27 martie 1992. Aceasta a fost o federație constituită din două republici non-secesioniste rămase: Muntenegru și Serbia (incluzând provinciile autonome Voivodina și Kosovo). În 4 martie 2003, a fost redenumită în Uniunea Statală a Serbiei și Muntenegrului, iar numele „Iugoslavia” a fost desființat oficial. La 3 iunie, respectiv 5 iunie 2006, Muntenegru și Serbia și-au declarat independența, astfel sfârșindu-se statul iugoslav. Kosovo este, însă, în continuare, subiect de dispută teritorială între Republica Serbia și auto-proclamata Republica Kosovo. Kosovo și-a declarat independența la 17 februarie 2008, în timp ce Serbia pretinde că este parte a propriului teritoriu suveran. Kosovo a fost recunoscut de 71 din cele 192 state membre ale Națiunilor Unite. Ultima țară având în denumirea sa termenul Iugoslavia a fost Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, care și-a schimbat numele în Republica Macedonia De Nord pe 12 februarie 2019.

Marcu Tudor

Marcu Tudor (n. 11 iulie 1939, București) este un politician român, membru al Parlamentului României în legislaturile 1996-2000, 2000-2004 și 2004-2008. Marcu Tudor este membru al Partidului România Mare. Conform biografiei sale oficiale, Marcu Tudor a fost membru PCR în perioada 1964-1989. În legislatura 1996-2000, Marcu Tudor a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Finlanda și Republica Federală Iugoslavia; în legislatura 2000-2004, a fost membru în grupul parlamentar de prietenie cu Republica Elenă iar în legislatura 2004-2008 a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Suediei, Republica Africa de Sud, Irlanda și Republica Federativă a Braziliei.

Colonelul în retragere Marcu Tudor a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea) la 1 decembrie 2004 .

Mihail Sirețeanu

Mihail Sirețeanu (n. 15 iunie 1947, Ploiești) este un politician român, fost deputat PSD și fost vicepreședinte al CNSLR Frăția. În cadrul activității sale parlamentare, Mihail Sirețeanu a fost membru în următoarele grupuri parlamentare de prietenie:

în legislatura 1996-2000: Republica Ecuador, Republica Italiană;

în legislatura 2000-2004: Macedonia, Albania, Republica Federală Iugoslavia;

în legislatura 2004-2008: Albania, Republica Populară Chineză, Republica Lituania.

Operațiunea Forțele Aliate

Bombardamentele NATO în Iugoslavia (nume de cod: Operațiunea Forțele Aliate; în engleză Operation Allied Forces sau, Operațiunea Nicovala Nobilă; în engleză Operation Noble Anvil) a fost o operațiune militară condusă de NATO împotriva Republicii Federale Iugoslavia în timpul Războiului din Kosovo. Bombardamentele au durat din 24 martie 1999 până pe 11 iunie 1999. Acestea a fost cea de-a doua operațiune majoră de luptă din istoria NATO, după Operațiunea Forța Deliberată din Bosnia și Herțegovina din septembrie 1995.

La 22 aprilie 1999, Parlamentul României a autorizat avioanele NATO să utilizeze spațiul aerian românesc în timpul operațiunilor din Iugoslavia.

Petre Naidin

Petre Naidin (5 septembrie 1954) este un fost deputat român în legislaturile 1992-1996, 1996-2000 și 2000-2004.

În legislatura 1992-1996, Petre Naidin a fost validat ca deputat PDSR pe data de 9 februarie 1993 și l-a înlocuit pe deputatul Ion Neagu. În legislatura 1996-2000, Petre Naidin a fost ales ca deputat pe listele PDSR. În legislatura 2000-2004, Petre Naidin a fost deputat PDSR, PSD și PUR (Partidul Umanist din România). În ambele sale cadențe de deputat, Petre Naidin a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Austria și Republica Federală Iugoslavia.

În urma unei acțiuni juridice, s-a stabilit că Petre Naidin a fost informator al Securității în perioada 1971-1974. Conform biografiei sale oficiale, Petre Naidin a fost membru FSN în 1990.

Radovan Karadžić

Radovan Karadžić (în sârbă Радован Караџић; pronunție sârbă: /[râdoʋaːn kâradʒitɕ]/; n. 19 iunie 1945, Petnjica, Comuna Šavnik, Republica Federală Iugoslavia[*]​) este un politician, poet și medic psihiatru sârb din Bosnia. A condus sârbii din Bosnia în perioada războilului din Bosnia și este acuzat de crime de război și de genocid în două cazuri: pentru că ar fi organizat asediul orașului Sarajevo și pentru că ar fi organizat masacrul de la Srebrenica, în care au fost uciși cca. 8000 de musulmani.

Radu-Sever-Cristian Gheciu

Radu-Sever-Cristian Gheciu (n. 12 martie 1932) este un fost deputat român în legislatura 1996-2000, ales în județul Galați pe listele partidului PSDR iar din septembrie 200 a devenit deputat independent. În cadrul activității sale parlamentare, Gheciu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Georgia, Republica Slovenia și Republica Federală Iugoslavia. Gheciu este ziarist și a fost redactor la TVR.

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave. A fost un stat socialist și o federație alcătuită din Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia,Kosovo și Slovenia. În 1992, cele două republici care au rămas în cadrul federației, Serbia și Muntenegru, au format Republica Federală Iugoslavia, care nu a fost recunoscută ca fiind succesoarea de drept a RSFI de liderii internaționali.

Formată din rămășițele Regatului Iugoslavia, țara a fost proclamată în 1943, și numită Republica Federală Iugoslavia. În 1943, a fost renumită în Republica Federativă Populară Iugoslavia iar în 1963 în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. În limbile regionale, acest ultim nume a fost:

albaneză: „Socialiste Federacija Republika Jugosllavise”

sârbo-croată și macedoneană:

Grafie latină: Socijalistička Federativna Republika Jugoslavija.

Grafie chirilică: Социјалистичка Федеративна Република Југославија.

slovenă: Socialistična federativna republika Jugoslavija.Sub conducerea lui Iosip Broz Tito, Iugoslavia a urmărit o politică de neutralitate în perioada Războiului Rece și a devenit una din membrele fondatoare ale Mișcării de Nealiniere.

Revoltele etnice naționaliste în anii 1980 și 1990 din RSFI a inițiat o sciziune între numeroasele etnii, care au dus în cele din urmă la căderea țării pe fronturi etnice care erau urmate de războaie cu discriminări etnice și numeroase drepturi umane încălcate. Colapsul Iugoslaviei și războaiele care au urmat au lăsat relațiile încordate între statele succesoare și numeroase grade de xenofobie care există în special între grupurile etnice care s-au luptat reciproc în Războaiele iugoslave.

Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate ONU

Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate ONU a autorizat prezența unei forțe militare și civile în Kosovo, pe atunci parte din Republica Federală Iugoslavia pusă sub administrația interimară ONU. Aceasta a fost adoptată la 10 iunie 1999. Ambele tabere în conflict, au adoptat-o ulterior, la tratatul de la Kumanovo. Proclamarea independenței provinciei Kosovo nu este în contradicție cu Rezoluția 1244 a ONU.

Teodor Stanca

Teodor Stanca (n. 26 martie 1933) este un deputat român în legislatura 1996-2000, ales în județul Timiș pe listele partidului PNȚCD. Teodor Stanca a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Islamică Pakistan și Republica Federală Iugoslavia.

Șerban Mihăilescu

Petru Șerban Mihăilescu (n. 8 martie 1944, București, România) este un fost senator român în legislatura 2012-2016. În legislatura 2008-2012, Petre Șerban Mihăilescu a fost ales în județul Teleorman, colegiul nr. 1 Turnu Măgurele - Zimnicea. În legislatura 2004-2008 a fost ales senator în județul Teleorman pe listele partidului PSD. În legislatura 1996-2000, Șerban Mihăilescu a fost ales ca deputat în județul Botoșani pe listele partidului PDSR, iar în legislatura 2000-2004 a fost deputat pentru județul Prahova. În cadrul activității sale parlamentare, Petre Șerban Mihăilescu a fost membru în diverse grupuri parlamentare de prietenie: în legislatura 1996-2000, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Orientală a Uruguayului și Republica Federală Iugoslavia; în legislatura 2004-2008, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Cehă și Islanda; în legislatura 2008-2012 a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Arabă Egipt, Republica Bulgaria și Republica Portugheză; în legislatura 2012-2016 a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Japonia, Muntenegru și Republica Ecuador.

Petru Șerban Mihăilescu este poreclit și Miki Șpagă.

În alte limbi

This page is based on a Wikipedia article written by authors (here).
Text is available under the CC BY-SA 3.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.