Gaza

Gaza (în arabă: غزة, [Ġazza], în ebraică: עַזָּה, [Azzā]; denumit uneori și Gaza City, pentru a-l distinge de Fâșia Gaza, care denumește regiunea, în ansamblul său) este principalul oraș al Fâșiei Gaza.

Gaza
Gaza City
Gaza

Gaza
Gaza Gaza City se află în Teritoriile palestiniene ocupate
Gaza Gaza City
Gaza
Gaza City
Gaza
Gaza City (Teritoriile palestiniene ocupate)
Poziția geografică
Coordonate: 31°31′N 34°27′E31°31′N 34°27′E

ȚarăAutoritatea Națională Palestiniană
GuvernoratGaza
Atestare2009

Guvernare
 - PrimarRafiq Tawfiq al-Makki

Altitudine30 m.d.m.

Populație
 - Total449,221 locuitori

Fus orarUTC+2

Localități înfrățite
 - TorinoItalia
 - DunkerqueFranța
 - Tel AvivIsrael
 - TabrizIran
 - TromsøNorvegia
 - CascaisPortugalia
 - BarcelonaSpania
 - Saint-DenisFranța

Prezență online

Poziția localității Gaza Gaza City
Poziția localității Gaza
Gaza City

Istorie

Începuturile orașului Gaza le putem urmări până prin anul 1.500 î.Chr.

Orașul Gaza a fost un important centru filistinian. A fost cucerit de Alexandru cel Mare, după un lung asediu, apoi a fost distrus în cursul războaielor civile din Iudeea.[1]

Reconstruit de arabi, în 632, aici s-au purtat lupte în timpul cruciadelor, apoi, în secolul al XVI-lea, în conflictul apărut între turci și mameluci.[1]

Napoleon Bonaparte a cucerit orașul Gaza în 1799, în cursul expediției în Egipt.

În anul 1948, Gaza și teritoriul strâmt paralel cu litoralul Mării Mediterane, cunoscut sub denumirea de „Fâșia Gaza”, care fusese destinat de către Organizația Națiunilor Unite pentru a forma un stat arab independent, au fost cucerite de armata egipteană in Războiul arabo-israelian din 1948.[1]

Hotarele Fâșiei Gaza au fost definite pentru prima oară în documentele armistițiului dintre Egipt și Israel, stabilit după războiul arabo-israelian din 1948, care a urmat încetării mandatului britanic de ocupație în Palestina. Fâșia Gaza a fost cucerită și administrată de Egipt între anii 19481967, când a fost ocupată de Israel în iunie 1967, ca urmare a Războiului de Șase Zile. Din noiembrie 1956 până în martie 1957 a fost ocupat de trupele israeliene, care au cedat locul forțelor ONU de menținere a păcii, apoi a revenit sub controlul egiptean.[1]

Ca urmare a războiului de șase zile[2] din anul 1967, teritoriul Gaza a intrat sub controlul israelian[1], care a favorizat implantarea coloniilor evreiești în fâșie.[3]

În anul 1987, a luat naștere și s-a dezvoltat Intifada, revolta populației contra israelienilor, în opt tabere de refugiați din Fâșia Gaza.[1]

Acordurile de la Washington semnate în septembrie 1993 de Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei, care prevedeau autonomia unor teritorii care aparținuseră Palestinei mandatorii, au intrat în vigoare în Fâșia Gaza în mai 1994.

Începând din anul 2000, teritoriul Gaza a cunoscut un nou val de confruntări violente cu Israelul.[3]

În anul 2004, sub presiunea prim-ministrului israelian Ariel Șaron, Knessetul[4] s-a pronunțat, pentru evacuarea așezărilor israeliene din Fâșia Gaza, care s-a încheiat în anul 2005.[3] Spațiul aerian și accesul maritim au rămas sub control israelian.[1]

În urma alegerilor din anul 2007, Fâșia Gaza s-a separat politic de oficialitățile Autonomiei trecând sub conducerea exclusivă a Hamasului.

Descriere

Orașul Gaza număra, în anul 2009, 449.221[5] de locuitori, în timp ce populația totală a Fâșiei Gaza depășește 1.500.000 de persoane, dintre care o treime trăiește în tabere de refugiați palestinieni,[6] o altă treime fiind constituită din refugiați trăitori în afara taberelor.[7]

Locuri remarcabile din Gaza

  • Centrul orașului cuprinde un număr de monumente importante:[8]
    • Moscheea Al Omari, fosta catedrală Sfântul Ioan Botezătorul din epoca cruciadelor, și-a păstrat arhitectura gotică caracteristică.
    • Muzeul orașului ocupă o citadelă din epoca mamelucilor, măreț restaurată la începutul anilor 2000.
    • Gaza numără, de asemenea, un haman[9] datând din epoca otomană, restaurat recent.
    • Biserica Sf. Porfir, ridicată în secolul al IV-lea, centrul comunității ortodoxe din oraș, își are starea actuală după restaurarea întreprinsă în epoca cruciadelor.
    • Centrul orașului numără și vechi case familiale, construite din piatră locală, în epoca otomană.

Bibliografie

  • Pèlerinage, sciences et soufisme: L'art islamique en Cisjordanie et à Gaza, collection L'art islamique en Méditerranée, Edisud
  • Paul Robert, Le Robert encyclopédique des noms propres. Dictionnaire illustré, Le Robert, Paris, 2007.
  • Le Petit Larousse Illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007.

Orașe înfrățite

Note

  1. ^ a b c d e f g Paul Robert, Le Robert encyclopédique des noms propres. Dictionnaire illustré
  2. ^ Războiul de șase zile a opus în perioada 5 - 10 iunie 1967 Israelul unei coaliții formate din Egipt, Iordania, Siria, Irak. Trupe au venit și din Libia, iar Algeria a trimis avioane și blindate.
  3. ^ a b c Le Petit Larousse Illustré en couleurs.
  4. ^ Knesset este denumirea, în limba ebraică a Parlamentului israelian
  5. ^ 2009 census, page 61. Palestinian Central Bureau of Statistics.
  6. ^ Tabere de refugiați palestinieni din Fâșia Gaza
  7. ^ Refugiați palestinieni
  8. ^ Pèlerinage, sciences et soufisme : L'art islamique en Cisjordanie et à Gaza, collection L'art islamique en Méditerranée, Edisud
  9. ^ Baie turcească, cu abur uscat

Vezi și

Legături externe

Autoritatea Națională Palestiniană

Autoritatea Națională Palestiniană (arabă السلطة الوطنية الفلسطينية as-Sulṭa al-Waṭanīya al-Filasṭīnīya) este organismul interimar de autoguvernare înființat în 1994 ca urmare a Acordului Gaza-Jericho să guverneze Fâșia Gaza (360kmp) și 41% din teritoriul Cisiordaniei:Zonele A (972kmp) și B (1344kmp - în colaborare cu Israelul) ca urmare a Acordurilor de la Oslo. În urma alegerilor din 2006 și conflictului ulterior din Gaza între părțile Fatah și Hamas, autoritatea sa s-a extins numai în zonele A și B din Cisiordania. Din ianuarie 2013, Autoritatea Palestiniană controlată de Fatah utilizează numele de „Statul Palestina” pe documentele oficiale.La 29 noiembrie 2012, în urma unui vot al Adunării Generale a ONU, Palestina s-a transformat din "entitatea" palestiniană în "stat observator nemembru al ONU". Rezoluția care recunoaște statalitatea Palestinei a fost adoptată cu 138 de voturi pentru, 9 împotrivă și 41 de abțineri.

Așkelon

Așkelon (Ashkelon - în ebraică אשקלון (în timpul cruciadelor - Ascalon) este un oraș în Israel, pe litoralul Mării Mediterane, aproape de granița cu Fâșia Gaza. Ashkelon face parte din Districtul de Sud al Israelului, fiind așezat pe coasta mării între Ashdod și Gaza. El este capitala raionului (nafát) Ashkelon.

Ashkelon este unul din cele mai vechi orașe din Palestina istorică, sub diverse denumiri. Numele biblic este înrudit cu cuvântul ebraic shekel - în antichitate unitate de greutate și monetară.

Populația orașului în anul 2016 a fost de 145,432 locuitori. Este al 12-lea oraș ca număr de locuitori și, în acelaș timp, orașul cel mai vestic din Israel.

Campionatul de fotbal din Cisiordania

Campionatul de fotbal din Cisiordania este unul din eșaloanele din sistemul competițional fotbalistic din Autoritatea Națională Palestiniană. Celălalt este Campionatul de fotbal din Fâșia Gaza.

Campionatul de fotbal din Fâșia Gaza

Campionatul de fotbal din Fâșia Gaza este una din competițiile din sistemul competițional fotbalistic din Autoritatea Națională Palestiniană. Celălalt este Campionatul de fotbal din Cisiordania.

Cisiordania

Cisiordania (arabă:الضفة الغربية, aḍ-Ḍiffä l-Ġarbīyä; ebraică: הגדה המערבית, HaGadah HaMa'aravit, "malul de vest"; engleză: West Bank) este un teritoriu aflat pe malul drept al râului Iordan. Pe majoritatea acestui teritoriu își exercită autoritatea de facto guvernul laic al Autorității Naționale Palestiniene (Regiunea Autonomă Palestiniană), o entitate prestatală arabă sunnită semiindependentă și separată teritorial și politic de guvernul Hamas din Fâșia Gaza. O parte din teritoriul Cisiordaniei cuprinde enclave cu așezări sau colonii agricole și urbane israeliene. În ultimii ani se duc, cu tărăgănare, tratative israelo-palestiniene pentru reglementări teritoriale și definitivarea situației politico-administrative.

Egipt

Egipt (în arabă جمهورية مصر العربية Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyyah; în coptă: Ⲭⲏⲙⲓ Kimi) este o țară arabă din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, limitată la nord de Marea Mediterană, la est de Fâșia Gaza, de Israel, de Golful Aqaba (prin intermediul căruia are contact cu Iordania și cu Arabia Saudită) și de Marea Roșie, la sud de Sudan iar la vest de Libia. Capitala sa este Cairo. Are o întindere de aproximativ 1.000.000 km², fiind pe poziția a 30-a ca întindere și o populație de circa 86.000.000 de locuitori (estimată în 2014), rezultând o densitate de circa 86 locuitori /km² (poziția a 126-a).

Fâșia Gaza

Fâșia Gaza (arabă قطاع غزة) este o mică regiune din Orientul Mijlociu, parte a Palestinei istorice în sudul coastei de est a Mării Mediterane, care conform înțelegerilor ce au urmat acordurilor de la Oslo, este (alături de o mare parte a Cisiordaniei) una din cele două componente teritoriale ale entității statale aflate sub administrația de jure a Autorității Palestiniene. Numele ei provine de la Gaza, orașul ei principal. Cuprinzând un număr mare de localități urbane și de tabere locuite de refugiați palestinieni din 1948 și de urmașii lor. Este unul dintre teritoriile cu cea mai mare densitate de populație din lume, 1.040.000 de locuitori pe o suprafață de 360 km² (41 km lungime, 6–12 km lățime). Fâșia este controlată în prezent de mișcarea politică islamistă palestiniană Hamas, care a obținut majoritatea la ultimele alegeri parlamentare de pe teritoriul Autorității Palestinene.

Geografia Egiptului

Egiptul este o țară arabă din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, limitată la nord de Marea Mediterană, la est de Fâșia Gaza, de Israel, de Golful Aqaba (prin intermediul căruia are contact cu Iordania și cu Arabia Saudită) și de Marea Roșie, la sud de Sudan iar la vest de Libia. Capitala sa este Cairo. Are o întindere de aproximativ 1.000.000 km², fiind pe poziția a 30-a ca întindere și o populație de circa 86.000.000 de locuitori (estimată în 2014), rezultând o densitate de circa 86 locuitori /km².

Guvernoratele Autorității Naționale Palestiniene

După semnarea acordurilor de la Oslo, teritoriile palestiniene Cisiordania și Fâșia Gaza au fost divizate în trei zone (Zona A, Zona B și Zona C) și 16 guvernorate aflate sub jurisdicția Autorității Palestiniene.

Guvernoratul Deir al-Balah

Guvernoratul Deir al-Balah (Arabă: محافظة دير البلح‎) este unul dintre guvernoratele Autorității Naționale Palestiniene, aflat în centrul Fâșiei Gaza. Conform Biroului Central de Statistică Palestinian (BCSP), suprafața districtului este de 0,56 km pătrați, iar populația lui era de 208,716 locuitori în 2006. Capitala și cel mai mare oraș al guvernoratului este Deir al-Balah.

Guvernoratul Gaza

Guvernoratul Gaza (Arabă: محافظة غزة) este unul dintre cele 16 guvernorate ale Autorității Naționale Palestiniene, aflat în nordul Fâșiei Gaza. Conform Biroului Central de Statistică Palestinian (BCSP), populația districtului era de 505,700 locuitori în anul 2006.

Guvernoratul constă într-un singur oraș, trei municipalități și mai multe tabere de refugiu.

Guvernoratul Gaza de Nord

Guvernoratul Gaza de Nord (Arabă: محافظة شمال غزة) este unul dintre cele 16 guvernorate ale Autorității Naționale Palestiniene, aflat în nordul Fâșiei Gaza. Conform Biroului Central de Statistică Palestinian (BCSP), populația districtului era de 270,245 locuitori (7,2% din populația palestiniană) în 2007.

Guvernoratul Khan Yunis

Guvernoratul Khan Yunis (Arabă: محافظة خان يونس) este unul dintre guvernoratele Autorității Naționale Palestiniene, aflat în sudul Fâșiei Gaza. Capitala și cel mai mare oraș al său este Khan Yunis. Guvernoratul are o populație de aproximativ 280,000 locuitori. Suprafața sa este de 69,61% urbană, 12,8% rurală, iar restul de 17,57% reprezintă taberele de refugiu.

Guvernoratul Rafah

Guvernoratul Rafah (Arabă: محافظة رفح)) este unul dintre guvernoratele Autorității Naționale Palestiniene, aflat în sudul Fâșiei Gaza. Capitala și cel mai mare oraș (muhfaza) al districtului este Rafah, care se află la granița cu Egipt. Conform Biroului Central de Statistică Palestinian (BCSP), populația guvernoratului era de 171,363 locuitori în 2006.

Hamas

Hamas (Arabă: حركة حماس) este acronim al Harakat al-Muqawama al-Islamiyya (Arabă:حركة المقاومة الاسلامية, lit. „Mișcarea de rezistență islamică“)

Hamas este o organizație paramilitară palestiniană islamistă. Scopul său declarat este cucerirea teritoriilor aflate în prezent în cadrul statului Israel, Cisiordania și Fâșia Gaza.Uniunea Europeană, Canada, Statele Unite și Israel consideră Hamas un grup terorist ale cărui atacuri îndreptate către civili evrei și alte abuzuri privind drepturile omului, au fost condamnate de Națiunile Unite și Organizația pentru protecția Drepturilor Omului.

În urma alegerilor legislative din 2006, Hamas a câștigat majoritatea în fața rivalilor de la Fatah din care face parte președintele Mahmoud Abbas. Majoritatea îi conferă dreptul de a forma guvernul formându-se un dezechilibru între puterea executivă și cea legislativă. În 15 decembrie 2006 în Fâșia Gaza, Hamasul s-a revoltat împotriva autorităților palestiniene (care erau sub controlul Fatahului) și după lupte armate au cucerit stăpânirea Fâșiei Gaza.

Israel

Statul Israel (în ebraică מדינת ישראל, Medinat Israel, în arabă دولة إسرائيل, Dawlat Israil; pronunție ebraică: /jisʁaˈʔel/) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu, de-a lungul malului de est al Mării Mediterane. Se învecinează cu Libanul, în nord, Siria în nord-est, Iordania și Cisiordania, în est, Egipt și Fâșia Gaza, la sud-vest, și conține caracteristici din punct de vedere geografic diverse în suprafața sa relativ mică. Conform Constituției, capitala țării este orașul Ierusalim,

dar aproape toate celelalte țări nu o recunosc ca atare, întreținând misiuni diplomatice la Tel Aviv, unde se află și majoritatea instituțiilor țării. Israelul este definit în „Declarația de Independență” și în legile lui de bază ca un stat evreiesc și democratic și este singurul stat din lume unde evreii sunt majoritariÎn urma adoptării planului de împărțire a Palestinei din 1947 al Organizației Națiunilor Unite, pe data de 14 mai 1948, odată cu expirarea Mandatului britanic pentru Palestina, David Ben-Gurion, președintele Organizației Sioniste și al Agenției Evreiești pentru Palestina, a proclamat independența Statului Israel în cadrul liniilor de împărțire teritorială cuprinse în decizia ONU. Liga Arabă și organizațiile palestiniene au respins atât decizia ONU de împărțire, cât și proclamarea unilaterală a independenței Israelului. Șase state arabe au declanșat cu Războiul arabo-israelian din 1948 interminabilul Conflict arabo-israelian, care avea ca scop distrugerea Israelului și „aruncarea evreilor în mare”. Ca urmare a rezultatelor războiului arabo-israelian din 1948-1949, teritoriul care ar fi trebuit, după hotărârea ONU (neacceptată de partea arabă), să revină unui stat arab palestinian, a fost, în cele din urmă, împărțit între Israel și două state arabe beligerante, Transiordania și Egiptul. În urma acordurilor de armistițiu încheiate in urma Războiului de Șase Zile din iunie 1967, porțiuni din teritoriile ocupate în acest conflict de către Israel - Ierusalimul de Est inclusiv Orașul vechi, Cisiordania, Peninsula Sinai, Fâșia Gaza și Înălțimile Golan, - au intrat in controlul Israelului. Peninsula Sinai a fost retrocedată Egiptului în urma unui tratat de pace, dar celelalte granițe încă nu au fost definite. Multe state consideră linia de încetare a focului din 1949 (armistițiul din 1949), așa numita „Linie verde”, ca o graniță temporară a Israelului, iar teritoriile ocupate de Israel în cursul războiului din iunie 1967, ca „teritoriile ocupate”Populația din Israel - conform Biroului Central de Statistică israelian - care include toți cetățenii sau resortisanții, dar nu muncitorii străini, în interiorul Israelului în sine și în așezările israeliene din „teritoriile ocupate”, a fost estimată în iunie 2011 la 7.751.000 milioane de oameni, dintre care 5.818.200 sunt evrei. Cetățenii arabi, al doilea grup etnic ca mărime, include atât musulmani cât și creștini. Alte minorități sunt druzi, cerchezi, samariteni și armeni. La sfârșitul anului 2005, 93% din populația arabă din Ierusalimul de Est au căpătat statut de rezidență permanentă și 5% au avut cetățenie israeliană. În înălțimile Golan, druzii au dreptul să aleagă între cetățenia israeliană și cea siriană.

Israelul este o țară dezvoltată și o democrație reprezentativă, cu un sistem parlamentar și vot universal. Prim-ministrul Israelului servește ca șef al guvernului, iar Knessetul, cu cei 120 de membrii, servește ca organism legislativ unicameral.

Israelul este una dintre țările cu cea mai mare speranță de viață din lume..

Economia: deși lipsită, până nu demult, de resurse naturale (în anii 2011-2012 s-au descoperit rezerve de gaze naturale în aria maritimă mediteraneană aparținând Israelului) în 2010 produsul intern brut nominal (PIB) israelian s-a situat pe locul 42 din lume și are un rating foarte mare în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane.. În 2010, Israelul a aderat la OCDE.

Lista statelor cu recunoaștere limitată

Lista statelor cu recunoaștere limitată oferă o prezentare generală asupra entităților geopolitice contemporane, ce tind să fie recunoscute ca state suverane sub legea internațională (având în vedere principiile Convenției de la Montevideo), care, cu toate acestea, nu beneficiază de recunoaștere diplomatică globală completă.

Acestea se împart în două categorii. În primul rând, sunt entitățile care dețin control complet sau parțial asupra teritoriilor sale revendicate și sunt de facto auto-guvernatoare, cu dorința de a obține independență totală; în al doilea rând, sunt entitățile ce nu au control asupra teritoriului revendicat, dar au fost recunoscute ca având drept de jure asupra teritoriului respectiv de cel puțin o altă națiune general recunoscută. Unele țări din această listă, precum Cipru și Republica Cehă, sunt recunoscute de marea majoritate a națiunilor și sunt membre a Națiunilor Unite, dar apar aici din cauza unui număr mic de state care rețin recunoașterea acestora.

Sunt, în total, 192 state membre a Națiunilor Unite. Sfântul Scaun este recunoscut ca suveran în legea internațională, dar nu este membru pe deplin al Organizației.

Palestina

Palestina este un teritoriu situat la sud-est de Marea Mediterană. Noțiunea de „Palestina”, a avut în decursul timpului semnificații geografice și geopolitice. Deși hotarele sale istorice și geografice nu au fost și nu sunt nici în prezent coincidente cu cele ale teritoriilor sau ale statelor asociate, Palestina este identificată, de regulă, cu Canaan, cu Țara Israel a evreilor, (în ebraică ארץ ישראל Ereț Israel),sau Țara Sfântă (în latină Terra Sancta), în limba arabă fiind denumită Filastīn (فلسطين). Ea deține o importanță majoră pentru cele trei mari religii monoteiste: iudaism, creștinism și islam. Sursele antice transmise pe calea tradiției religioase au deținut dominanța în istoriografia acestei regiuni, istoriografie care a început să fie îmbogățită prin perspectiva descoperirilor arheologice.

Teritoriile palestiniene

„Teritoriile palestiniene” (în arabă الأراضي الفلسطينية Al Aradi Al Falastiniya), denumite de narativul palestinian ca „Teritoriile palestiniene ocupate” este numele utilizat în mod curent pentru acele teritorii ale fostei Palestine sub mandat britanic, care, ocupate de Egipt și de Iordania în cursul Războiului arabo-israelian din 1948-1949 au rămas sub controlul lor între anii 1948-1967, iar în iunie 1967 au fost ocupate de către Israel ca urmare a Războiului de Șase Zile. Termenul „teritorii ocupate” a fost și este folosit însă numai în cazul ocupației de către Israel.

Teritoriile avute în vedere au o suprafață totală de 6,240 km² și cuprind:

Cisiordania - 5655 km² tereștri și 220 km² din suprafața Mării Moarte

Ierusalimul de est

Fâșia Gaza - 365 km².Cisiordania și Ierusalimul de est au fost anexate în anul 1950 de către Transiordania care și-a schimbat numele în urma acestui act, în Iordania. Această anexare (cu excepția Ierusalimului de est) a fost recunoscută oficial numai de către Marea Britanie și Pakistan. Ele au fost parte integrală din Iordania până la Războiul de Șase Zile, în care Iordania a intrat de partea Egiptului și Siriei.

Organizația Națiunilor Unite și Curtea Internațională de Justiție utilizează termenul de „teritorii palestiniene ocupate”, care este aplicat, aproximativ, teritoriilor din ex-Palestina mandatară aflate dincolo de „linia verde” - linia de armistițiu dintre Israel și țările arabe vecine de pe urma Războiului din 1948-1949 și care devenise frontiera Statului Israel până la 5 iunie 1967.

Alți termeni care au fost sau sunt folosiți pentru descrierea acestor teritorii sunt: „teritoriile deținute”, „teritoriile administrate”, acronimul ebraic Yesha (folosit până în 2005 - pentru Iudeea, Samaria și Gaza - Yehuda, Shomron, 'Aza), „Malul de Vest și zona Gaza”, etc

Pentru mulți arabi și musulmani, inclusiv palestinieni, „Palestina” sau „Palestina ocupată” include tot teritoriul Palestinei mandatare britanice, inclusiv teritoriul Statului Israel din interiorul „liniei verzi”. Este de precizat că Platoul Golan care până în iunie 1967 aparținuse Siriei și care a fost ocupat atunci in cursul războiului de către Israel, nu face parte din teritoriile palestiniene ocupate sau din teritoriile revendicate de către palestinieni. În rândurile evreilor exista în trecut aspirația spre realizarea întregirii Țării Israelului (pentru sioniștii revizioniști - vizând o vreme și Transiordania), aspirație care a recâștigat adepți după victoria din Războiul de Șase Zile. Ideea unei anexări a tuturor teritoriilor palestiniene este însă susținută la evrei din Israel doar o de o minoritate de extremă dreapta religioasă și laică.

În alte limbi

This page is based on a Wikipedia article written by authors (here).
Text is available under the CC BY-SA 3.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.