Filip al V-lea al Spaniei

Filip al V-lea al Spaniei (spaniolă Felipe V, franceză Philippe; 19 decembrie 1683 – 9 iulie 1746) a fost Rege al Spaniei din 1 noiembrie 1700 până la 15 ianuarie 1724, când a abdicat în favoarea fiului său Louis, și din 6 septembrie 1724, când și-a asumat din nou tronul în urma decesului fiului său, până la moartea sa.

Înaintea domniei sale, Filip a ocupat un loc înalt în familia regală din Franța, ca nepot al regelui Ludovic al XIV-lea. Atunci când tronul Spaniei a devenit vacant în 1700, tatăl său, Louis, Marele Delfin, deținea cea mai puternică pretenție genealogică la coroana spaniolă. Cu toate acestea, din moment ce Marele Delfin și fratele mai mare al lui Filip, Louis, Duce de Burgundia, dețineau pozițiile 1 și 2 în linia de succesiune la tronul Franței, regele Carol al II-lea al Spaniei l-a numit pe Filip ca moștenitorul său.

Cum uniunea dintre Franța și Spania sub un singur monarh ar fi afectat echilibrul de putere în Europa, celelalte puteri europene ar fi putut lua măsuri pentru a preveni acest lucru. Filip a fost primul membru al Casei de Bourbon care a domnit în Spania. Suma celor două domnii ale lui a fost de 45 de ani și 21 zile, fiind cea mai lungă din istoria modernă spaniolă.

Filip V
Felipe V, duque de Anjou
Date personale
Născut19 decembrie 1683
Palatul Versailles, Franța
Decedat (62 de ani)
Madrid, Spania
Căsătorit cuMaria Luisa de Savoia
Elisabeta de Parma
CopiiLudovic I al Spaniei
Ferdinand al VI-lea al Spaniei
Carol al III-lea al Spaniei
Mariana Victoria, regină a Portugaliei
Filip, Duce de Parma
Maria Teresa, Delfină a Franței
Infantele Luis, Conte de Chinchón
Maria Antonia, regină a Sardiniei
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Bourbon
Rege al Spaniei
Domnie1 noiembrie 1700 – 14 ianuarie 1724
PredecesorCarol II
SuccesorLudovic I
Rege al Spaniei
Domnie6 septembrie 1724 - 9 iulie 1746
PredecesorLudovic I
SuccesorFerdinand VI
Semnătură
Signature of Philippe of France, Duke of Anjou (future King of Spain) in 1695

Familie și educație

Felipe de Borbón, futuro Felipe V, niño, por Pierre Mignard
Filip în 1686.

Filip s-a născut la Palatul Versailles[1] în Franța; a fost al doilea fiu al lui Ludovic, le Grand Dauphin și a soției sale Maria Anna de Bavaria[2], cunoscută drept Delfina Victoria. Era fratele mai mic al lui Ludovic, duce de Bourgogne și unchiul lui Ludovic al XV-lea al Franței. La naștere a fost numit Duce de Anjou și a fost botezat în 1687.

Bunicii materni au fost Ferdinand Maria, Elector de Bavaria și Adelaide Henriette de Savoia. Fratele său mai mare, Ludovic al Franței, era al doilea în linia de succesiune la tronul Franței după tatăl său, Le Grand Dauphin. Ca fiu al Delfinului, era Petit fils de France, "Nepot al Franței".

Ca și frații săi l-a avut ca preceptor pe François Fénelon, arhiepiscop de Cambrai și pe Paul de Beauvilliers. La vârsta de 6 ani și-a pierdut mama. Mai târziu, tatăl său s-a recăsătorit făcând o căsătorie morganatică cu Marie Emilie Thérèse de Joly de Choin în 1695. Ea n-a fost niciodată Delfină așa cum a fost mama lui Filip.

În 1697 fratele lui mai mare s-a căsătorit cu Prințesa Marie-Adélaïde de Savoia, fiica lui Victor Amadeus II, Duce de Savoia și verișoara lui Filip, Anne Marie d'Orléans. Ducele și Ducesa de Savoia erau de asemenea părinții primei soții a lui Filip, Maria Luisa de Savoia.

O posibilă mireasă era Caroline de Ansbach care a refuzat însă pentru că nu dorea să renunțe la religia ei; mai târziu s-a căsătorit cu George al II-lea al Marii Britanii. O altă posibilă mireasă era mătușa lui Marie Anne de Bourbon, Prințesă Conti, fiica recunoscută a lui Ludovic al XIV-lea și a Louisei de La Vallière. Prințesa Conti a refuzat.

Pretenții la tronul Spaniei

În 1700 regele Spaniei Carol al II-lea a murit fără să lase moștenitori. Carol l-a numit succesor pe Filip, fiul de 16 ani al surorii sale Maria Tereza a Spaniei.[2] La un posibil refuz, coroana ar fi revenit fratelui mai mic al lui Filip, Ducele de Berry sau arhiducelui Carol de Austria.[2]

Ambii pretendenți, Filip și Carol de Austria, aveau drepturi legale la tronul Spaniei deoarece bunicul lui Filip, regele Ludovic al XIV-lea, și tatăl lui Carol, Leopold I, Împărat Roman, erau fii ai mătușilor lui Carol al II-lea al Spaniei, Anna de Austria și Maria Anna de Austria. Filip avea o poziție și mai bună deoarece bunica sa, Maria Tereza a Spaniei, și străbunica sa, Ana de Austria erau mai mari ca vârstă față de mama lui Leopold.

După o lungă reuniune de Consiliu unde Delfinul a vorbit în favoarea drepturilor fiului său, s-a căzut de acord că Filip ar trebui să obțină tronul cu condiția ca acesta și descendenții lui să renunțe la drepturile la tronul Franței.[2] După ce Consiliul Regal a decis să accepte dorința lui Carol al II-lea al Spaniei și să-l accepte pe Filip ca rege al Spaniei, ambasadorul spaniol a fost chemat și i-a fost prezentat noul rege. Ambasadorul, împreună cu fiul său, a îngenuncheat în fața lui Filip și a ținut un discurs lung în limba spaniolă din care Filip nu a înțeles nimic, deși Ludovic al XIV-a a luat măsuri ca Filip să ia lecții de spaniolă începând cu acea zi.

Regele a favorizat comerțul Spaniei cu posesiunile sale americane. În timpul acestui comerț cu Atlanticul au apărut figuri importante ale istoriei navale a Spaniei, printre care Amaro Pargo. Monarhul a beneficiat în mod frecvent de privat în incursiunile sale comerciale și corsare.[3]

Căsătorii

Prima căsătorie

La 2 noiembrie 1701 Filip s-a căsătorit cu Prințesa Maria Luisa Gabriela de Savoia care avea 13 ani, la alegerea bunicului său.[4] A fost o ceremonie la Torino[5] și alta la Versailles la 11 septembrie. Această căsătorie a dus la sfârșitul conflictului franco-savoiard din timpul Războiului de nouă ani.

A doua căsătorie

S-a căsătorit cu Elizabeth Farnese, Prințesă de Parma, (25 octombrie 169211 iulie 1766), la 24 decembrie 1714[6], și au avut 7 copii:

Note

  1. ^ The New International Encyclopædia, p.14. Published by Dodd, Mead and Company, 1903.
  2. ^ a b c d Kamen, Henry. "Philip V of Spain:: The King who Reigned Twice", p.6. Published by Yale University Press, 2001. ISBN 0-300-08718-7
  3. ^ El corsario de Dios. Documentos sobre Amaro Rodríguez Felipe (1678-1747)
  4. ^ Kamen, Henry. "Philip V of Spain: The King who Reigned Twice", p.12. Yale University Press, 2001. ISBN 0-300-08718-7
  5. ^ capitala Ducatului de Savoia
  6. ^ Kamen, Henry. "Philip V of Spain: The King who Reigned Twice", p.97. Yale University Press, 2001. ISBN 0-300-08718-7
  7. ^ „Fernando VI, Rey de España (1713-1759)”. Ex-Libris Database (în Spanish). Royal Library of Spain. Accesat în .
  8. ^ Avilés, José de Avilés, Marquis of (1780). Ciencia heroyca, reducida a las leyes heráldicas del blasón, Madrid: J. Ibarra, (Madrid: Bitácora, 1992). T. 2, p. 162-166. ISBN 84-465-0006-X.
  9. ^ Rauso, Francesco di. „Le monete delle due Sicilie: Coniate nella zecca di Napoli” [The coin of the Two Sicilies, Mint of Naples coins]. Brigantino - Il Portale del Sud (în Italian). Accesat în .
  10. ^ „Filippo V di Borbone, 1700-1713” [Philip V of Bourbon, 1700-1713]. Rhinocoin. Accesat în .
  11. ^ „Filippo V di Borbone, 1700-1713” [Philip V of Bourbon, 1700-1713]. Rhinocoin. Accesat în .

Vezi și

Filip al V-lea al Spaniei
Naștere: 19 decembrie 1683 Deces: 9 iulie 1746
Titluri regale
Predecesor:
Carol al II-lea
Rege al Neapolelui și Sardiniei;
Duce de Brabant, Guelders, Limburg,
Duce de Lothier, Luxembourg și Milano;
Conte de Flandra, Hainaut și Namur

1700–13
Succesor:
Carol al VI-lea
Rege al Siciliei
1700–13
Succesor:
Victor Amadeus II
Rege al Spaniei
(prima domnie)'''
1700 – 14 ianuarie 1724
Succesor:
Louis I
Predecesor:
Louis I
Rege al Spaniei
(a doua domnie)'''
6 septembrie 1724–1746
Succesor:
Ferdinand VI
Regalitate franceză
Predecesor:
Louis François, Duce de Anjou
Duce de Anjou
1683–1700
Succesor:
Ludovic al XV-lea
Elisabeta de Parma

Elisabeth Farnese (italiană Elisabetta Farnese, spaniolă Isabel de Farnesio; 25 octombrie 1692 – 11 iulie 1766), fiica prințului Odoardo Farnese și a Dorothea Sophie de Neuburg, a fost soția regelui Filip al V-lea al Spaniei și a exercitată o mare influență asupra politicii externe a Spaniei.

Ferdinand, Duce de Parma

Ferdinand de Parma (20 ianuarie 1751 – 9 octombrie 1802) a fost Duce de Parma din 1765 până în 1802. fost al doilea copil și singurul fiu al lui Filip, Duce de Parma și a Prințesei Louise Élisabeth a Franței, fiica cea mare a regelui Ludovic al XV-lea al Franței și a reginei Maria Leszczyńska. Bunicii paterni erau Filip al V-lea al Spaniei (nepot al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței) și a doua sa soție, Elisabeta Farnese.

Ferdinand al VI-lea al Spaniei

Ferdinand VI, (23 septembrie 1713 – 10 august 1759), a fost rege al Spaniei din 1746 până la moartea sa. A fost al patrulea fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei, fondatorul Casei de Bourbon din Spania și a primei lui soții, Maria Louisa de Savoia.

Infanta Isabel Maria a Portugaliei

Infanta Isabel Maria a Portugaliei (4 iulie 1801 – 22 aprilie 1876) a fost infantă a Portugaliei, fiica regelui Ioan al VI-lea și a soției lui, Carlota Joaquina a Spaniei.

Infanta Maria Francisca a Portugaliei

Infanta Maria Francisca a Portugaliei (Maria Francisca de Assis da Maternidade Xavier de Paula de Alcântara Antónia Joaquina Gonzaga Carlota Mónica Senhorinha Soter e Caia of Braganza; 22 aprilie 1800 – 4 septembrie 1834) a fost infantă a Portugaliei, fiica regelui Ioan al VI-lea și a soției lui, Carlota Joaquina a Spaniei.

La 22 septembrie 1816, la Madrid, s-a căsătorit cu unchiul ei, Infantele Carlos Maria Isidro al Spaniei. Cuplul a avut trei copii:

Infantele Carlos, Conte de Montemolin (1818–1861)

Juan, Conte de Montizón (1822–1887)

Fernando (1824–1861)

Infanta Maria Teresa Rafaela a Spaniei

Infanta Maria Teresa Antonia Rafaela a Spaniei (11 iunie 1726 - 22 iulie 1746) a fost Delfină a Franței ca soție a Delfinului Ludovic al Franței. În Franța era cunoscută sub numele Madame la Dauphine.

Infanta Maria da Assunção a Portugaliei

Infanta Maria da Assunção a Portugaliei (25 iunie 1805 – 7 ianuarie 1834) a fost infantă a Portugaliei, fiica regelui Ioan al VI-lea și a soției lui, Carlota Joaquina a Spaniei.

Isabella Maria de Parma

Prințesa Isabella de Parma (31 decembrie 1741 – 27 noiembrie 1763) arhiducesă de Austria, infantă a Spaniei, a fost fiica infantelui Felipe al Spaniei, Duce de Parma și a soției lui Prințesa Louise-Élisabeth a Franței, fiica cea mare a regelui Ludovic al XV-lea al Franței și a reginei Maria Leszczyńska. Bunicii paterni erau Filip al V-lea al Spaniei (nepot al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței) și a doua sa soție, Elisabeta de Parma.

Louis Alphonse, Duce de Anjou

Prințul Louis Alphonse de Bourbon, Duce de Anjou (franceză Louis Alphonse Gonzalve Victor Emmanuel Marc de Bourbon; spaniolă Luis Alfonso Gonzalo Víctor Manuel Marco de Borbón y Martínez-Bordiú; n. 25 aprilie 1974, Madrid) este membru al Casei regale de Bourbon și unul dintre actualii pretendenți la tronul Franței ca Ludovic al XX-lea.

El este recunoscut ca "Șef al Casei de Bourbon" și pretendent de drept la coroana franceză de către fracțiunea legitimistă a regaliștilor francezi, care, de asemenea, îl consideră ca fiind moștenitorul senior pe linie masculină al lui Hugh Capet, fiind descendentul senior al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (domnie 1643-1715) prin nepotul său regele Filip al V-lea al Spaniei.Louis Alphonse este strănepot al regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei și verișor de gradul doi al regelui Felipe al VI-lea al Spaniei. Prin mama sa, el este strănepot al fostului dictator al Spaniei, Francisco Franco, și este de așteptat să succeadă la ducatul de Franco deținut de bunica sa, Carmen Franco.

Ludovic I al Spaniei

Ludovic I (Luis Felipe; n. 25 august 1707 – d. 31 august 1724) a fost rege al Spaniei, cel mai mare fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei și a primei lui soții, Maria Louisa de Savoia. Domnia lui a fost una dintre cele mai scurte, de doar șapte luni.

Maria Antonia a Spaniei

Maria Antonia Fernanda a Spaniei (María Antonia Fernanda; 17 noiembrie 1729 – 19 septembrie 1785) a fost infantă a Spaniei și cea mai mică fiică a regelui Filip al V-lea al Spaniei și a Elisabeth Farnese. A fost soția lui Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei cu care s-a căsătorit în 1750. A fost mama ultimilor trei regi ai Sardiniei.

Maria Louisa de Savoia

A nu se confunda cu prințesa Marie Louise de Savoia (1749 - 1792).

Maria Luisa Gabrielle de Savoia sau Maria Luisa Gabriella di Savoia (17 septembrie 1688 - 14 februarie 1714) a fost prima soție a regelui Filip al V-lea al Spaniei.

Marie-Thérèse de Savoia

Marie-Thérèse de Savoia (n. 31 ianuarie 1756 - 1805), prințesă a Sardiniei și a Piedmontului, a fost soția regelui Carol al X-lea al Franței.

Maria Teresa di Savoia a fost cel de-al cincilea copil și de-a treia fiică a lui Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei și a reginei Maria Antonia de Bourbon, Infantă a Spaniei. Bunicii paterni au fost Charles Emmanuel III de Sardinia și soția sa Polyxena Christina de Hesse-Rotenburg. Polixena a fost fiica lui Ernest Leopold, Landgrave de Hesse-Rotenburg.

Bunicii materni au fost Filip al V-lea al Spaniei și a cea de-a doua soție a sa, Elizabeth Farnese.

Marie-Thérèse s-a căsătorit cu Charles-Philippe, Conte de Artois la 16 noiembrie 1773; sora ei, Marie Josephine, s-a căsătorit cu fratele lui, Ludovic de Provence.

Marie-Thérèse și Carol al X-lea au avut patru copii, ultima linie directă a Bourbonilor:

Louis-Antoine, Duce de Angouleme (1775 – 1844)

Sophie (1776 – 1783)

Charles Ferdinand, duce de Berry (1778 – 1820)

Marie-Thérèse (1783)

Miguel I al Portugaliei

Miguel I al Portugaliei (26 octombrie 1802 – 14 noiembrie 1866) a fost al șaptelea copil și al doilea fiu al regelui Ioan al VI-lea al Portugaliei și a reginei Charlotte de Spania.

Prințesa Louise-Élisabeth a Franței

Marie Louise Élisabeth a Franței, Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla (14 august 1727 – 6 decembrie 1759) a fost cel mai mare copil al regelui Ludovic al XV-lea al Franței și a soției lui, Maria Leszczyńska, și sora geamănă cea mare a Henriette-Anne. Ca fiică a regelui, ea era Fiică a Franței. S-a căsătorit cu Filip, Duce de Parma, al patrulea fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei devenind Ducesă de Parma.

Prințesa Maria Carolina de Bourbon-Două Sicilii

Prințesa Maria Carolina Ferdinanda de Bourbon-Două Sicilii (29 noiembrie 1820 – 14 ianuarie 1861) a fost prințesă a Casei de Bourbon-Două Sicilii și infantă a Spaniei prin căsătoria cu Infantele Carlos, Conte de Montemolín, pretendentul carlist la tronul Spaniei sub numele de Carlos al VI-lea.

Maria Carolina a fost fiica regelui Francisc I al celor Două Sicilii și a celei de-a doua soții, Maria Isabella a Spaniei.

Regatul Aragonului

Regatul Aragonului a fost un stat feudal din vestul Europei, de o parte a Pirineilor, în partea de centru. Regatul a fost format când un conte local, Remiro I de Aragon, a devenit rege fostului Comitat Aragonului. Regatul Aragonului a avut o expansiune către sud și răsărit, și a avut o uniune dinastică cu Comitatul Barceloniei în 1162, devenint împreună un stat confederal numit Coroana de Aragon care a stăpânit alte țări în zona mediteraneană de Vest. De asemenea Coroana de Aragon a avut o uniune dinastică cu Regatul Castiliei dupa cǎsǎtoria între Ferdinand al II-lea de Aragon și Isabela I a Castiliei în 1469, devenind un stat ca alți state stăpâniți de regi spanioli, pastrând categoria de regat.

După Războiul Succesiunii Spaniole in care Regatul Aragonului declarase în favoarea arhiducelui austriac Carol, regele învingător Filip al V-lea al Spaniei a pedepsit țările austraciști cu emisunea decretelor Nueva Planta, urmând abordarea centralizatoare a Bourbonilor în Franța, punând capăt autonomiei politice a regatelor care alcătuiseră Coroana Aragonului, care dispar în 1715.

Robert I, Duce de Parma

Robert I (italiană Roberto I Carlo Luigi Maria di Borbone, Duca di Parma e Piacenza; 9 iulie 1848 – 16 noiembrie 1907) a fost ultimul suveran Duce de Parma și Piacenza din 1854 până în 1859, când ducatul a fost anexat Italiei. A fost membru al Casei de Bourbon descendent al lui Filip, Duce de Parma al treilea fiu al regelui Filip al V-lea al Spaniei și al Elisabetei Farnese.

Tratatul de la Utrecht

Tratatul de la Utrecht constă dintr-un șir de mici tratate, nefiind reunit într-un singur document, tratate semnate în orașul olandez Utrecht în martie și aprilie 1713. Tratatele între mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța, Spania, Savoia și Republica Țărilor de Jos, au pus capăt Războiului Succesiunii Spaniole. Tratatele au fost încheiate între reprezentanții lui Ludovic al XIV-lea al Franței și ai lui Filip al V-lea al Spaniei pe de o parte, și cei ai reginei Ana a Marii Britanii, ai ducatului Savoiei, ai regelui Portugaliei și ai Provinciilor Unite pe de altă parte.

Tratatul a consfințit înfrângerea ambițiilor franceze exprimate în războaiele lui Ludovic al XIV-lea și a păstrat sistemul european bazat pe echilibrul puterilor.

Heraldica regelui Filip al V-lea al Spaniei
Royal Greater Coat of Arms of Spain (1700-1761) Version with Golden Fleece and Holy Spirit Collars
Full Ornamented Royal Coat of Arms of Spain (1700-1761)
Stema de arme ca rege al Spaniei
(vesiunea obișnuită)[7]
versiunea împodobită[8]
Coat of Arms of Philip V of Spain as Monarch of Naples
Coat of Arms of Philip IV of Sicily
Coat of Arms of the King of Spain as Monarch of Milan (1700-1714)
Stema de arme ca rege al Neapole
(1700-1713)[9]
Stema de arme ca rege al Siciliei
(1700-1713)[10]
Stema de arme ca Duce de Milano
(1700-1706)[11]
Arbore genealogic pentru Filip al V-lea al Spaniei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Henric al IV-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
8. Ludovic al XIII-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Maria de Medici
 
 
 
 
 
 
 
4. Ludovic al XIV-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Filip al III-lea al Spaniei
 
 
 
 
 
 
 
9. Anna de Austria
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Margareta de Austria
 
 
 
 
 
 
 
2. Ludovic, Delfin al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Filip al III-lea al Spaniei (= 18)
 
 
 
 
 
 
 
10. Filip al IV-lea al Spaniei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Margareta de Austria (= 19)
 
 
 
 
 
 
 
5. Maria Tereza a Spaniei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Henric al IV-lea al Franței (= 16)
 
 
 
 
 
 
 
11. Elisabeta de Bourbon
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Maria de Medici (= 17)
 
 
 
 
 
 
 
1. Filip al V-lea al Spaniei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Wilhelm al V-lea, Duce de Bavaria
 
 
 
 
 
 
 
12. Maximilian I, Elector de Bavaria
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Renata de Lorena
 
 
 
 
 
 
 
6. Ferdinand Maria, Elector de Bavaria
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Ferdinand al II-lea, Împărat Roman
 
 
 
 
 
 
 
13. Maria Anna de Austria
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Maria Anna de Bavaria
 
 
 
 
 
 
 
3. Maria Anna de Bavaria
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Charles Emmanuel I, Duce de Savoia
 
 
 
 
 
 
 
14. Victor Amadeus I, Duce de Savoia
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Infanta Catalina Micaela
 
 
 
 
 
 
 
7. Henriette Adelaide de Savoia
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Henric al IV-lea al Franței (= 16)
 
 
 
 
 
 
 
15. Christine Marie a Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Maria de Medici (= 17)
 
 
 
 
 
 
Prinți ai Franței
Grand Royal Coat of Arms of France
Monarhi ai Spaniei
Casa de Bourbon

În alte limbi

This page is based on a Wikipedia article written by authors (here).
Text is available under the CC BY-SA 3.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.